Organismele modificate genetic (OMG) reprezinta unul dintre cele mai controversate subiecte. Un organism modificat genetic este orice organism, cu exceptia celui uman, al carui material genetic a fost schimbat altfel decit prin incrucisare si/sau recombinare naturala. Alimentele modificate genetic sunt produse cu proprietati similare sau imbunatatite decit cele obtinute prin metode conventionale clasice si se prezinta sub forma de alimente sau procesate, cum ar fi soia sau uleiul obtinut din porumb modificat genetic.
Ingrijorarile unora despre OMG-uri includ impactul asupra mediului, controlul asupra tehnologiei agriculturii si directia pe care o va lua aceasta disciplina in urmatoarea perioada. Produsele bazate pe OMG-uri sint disponibile pe rafturile magazinelor in foarte multe tari. In Romania, din pacate, aceste produse sint extrem de valorizate, consumatorii platind mult mai mult pentru a cumpara alimente modificate genetic decit pentru cele obtinute traditional. Nu stim, pentru ca nu avem cum sa analizam daca un produs pe care il luam de la magazinul din colt este sau nu pe baza de organisme modificate genetic, insa in general, dimensiunile si consistenta spectaculoasa a unui fruct sau a unei legume denota acest lucru. Utilizarea acestora este atit de controversata, incit OMG-urile sint interzise, de exemplu, in restaurantele din Camera Comunelor a parlamentului britanic, dupa cum releva un comunicat al Uniunii Europene referitor la OMG-uri. Majoritatea cercetatorilor in agricultura au salutat initial aceasta noua tehnologie; in schimb, publicul ramine sceptic, cu toate ca reclamele pentru aceste produse ne promit recolte bogate, inlaturarea foametei si asa mai departe.
Rosii mutante
Primul OMG cultivat la scara larga a fost o specie de tutun rezistenta la virusi, care este, de altfel, cultivat si la aceasta ora, in China. Totodata, primul OMG care a fost utilizat la scara larga in industria alimentara a fost o specie de rosii care se mentine proaspata mai mult timp. In ultimii doi ani, tehnica OMG-urilor s-a extins la foarte multe alte specii de plante, intre care soia, bumbacul, cinepa si mazarea. Acestora le-a fost crescuta rezistenta, fie la ierbicide, fie la diferite boli. Deocamdata, putine tari se incumeta sa cultive astfel de plante. Romania, de exemplu, nu. OMG-urile implica incorporarea unor gene dintr-o alta specie de planta, animal, bacterie sau chiar virus. Codul genetic este universal, astfel ca, pina si cele mai indepartate specii au o proportie semnificativa de gene asemanatoare. De ceva vreme, cultivatorii din tarile dezvoltate au avut acces la tehnologii care au permis incrucisarari interspecifice si intergenice, astfel incit, de exemplu, o rosie poate beneficia de genele cartofului rezistent la mana castravetilor. Cu toate acestea, noile gene, indiferent de sursa de la care provin, vor face unele schimbari in metabolismul noii specii. OMG-urile se dezvolta conectind gena-tinta (cum ar fi o gena care confera rezistenta la insecte) cu o alta, usor identificabila (asa-numita gena-marker). Cel mai des folosite astfel de gene sint rezistente la o anumita categorie de antibiotice. Posibilitatea incorporarii la om sau la animale a rezistentei la antibiotice, in urma consumarii de OMG-uri, creeaza ingrijorari printre consumatori.
Contraofensiva
Argentina, Canada si Statele Unite au cerut la inceputul acestei saptamini infiintarea unui panou pentru OMG-uri in cadrul Organizatiei Mondiale de Comert. Cu toate acestea, Comisia Europeana condamna aceasta initiativa. Astfel, Margot Wallstrom, membru in Comisia Europeana, a apreciat ca „nu incape nici o indoiala ca nu avem intentia prin aceasta sa cream bariere comerciale. Dar ma ingrijoreaza ca aceasta solicitare va isca aprige dezbateri in Europa. Trebuie sa incredintam cetatenii in ce priveste OMG-urile si sa ii lasam pe ei sa aleaga – si tocmai aceasta incercam sa facem prin noua legislatie“. Aceasta este doar una dintre controversele in care sint implicate organismele modificate genetic. OMG-urile au iscat numeroase controverse in ceea ce priveste siguranta alimentara. Mai multe tari, intre care si Romania, au blocat sau restrictionat importul si cultivarea a astfel de plante. Multe dintre aceste masuri sunt luate din cauza ingrijorarii cu privire la probabilitatea ca OMG-urile sa contina alergeni sau alte substante daunatoare, pentru ca una dintre principalele caracteristici ale organismelor modificate genetic care cauzeaza in mod deosebit ingrijorari este prezenta unei gene-marker rezistenta la antibiotice.
Prin filtrul UE
Uniunea Europeana are o legislatie clara in domeniul OMG-urilor (Directiva 2001/18/EC si Regulamentul 258/97). Ca atare, a fost elaborata o declaratie stiintifica in ceea ce priveste impactul asupra sanatatii umane, animale si a plantelor, care trebuie respectata inainte ca produsul sa fie aprobat pentru comercializare. Companiile care intentioneaza sa comercializeze in Uniunea Europeana OMG-uri sau produse bazate pe acestea trebuie mai intii sa-si aroge aceasta declaratie, care include faptul ca produsul nu prezinta un pericol pentru sanatate. Declaratia este apoi trimisa Comisiei Europene, care o remite tuturor Statelor Membre. In cazul unei obiectii din partea unui stat, comisia va solicita parerea autorizata a Comitetului Stiintific (care se va transforma in urmatoarea perioada in Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentatiei), iar decizia este luata ulterior. In prezent, 18 organisme modificate genetic si 15 alimente bazate pe OMG-uri sint aprobate pentru comert in UE. Potrivit unui tratat, Uniunea Europeana are dreptul legitim sa se asigure ca OMG-urile sint plasate pe piata numai dupa ce riscurile au fost evaluate, iar publicul, informat. Citeva tratate, cum ar fi GATT 1944, Tratatul pentru Masuri Sanitare si Fitosanitare, si Tratatul pentru Barierele Tehnice ale Comertului, precum si standardele agreate cum ar fi Principiile Codex Alimentarius, recunosc dreptul membrilor UE de a lua toate masurile pe care le considera de cuviinta pentru a proteja sanatatea umana, animala si cea a mediului. Mai mult, in Protocolul pentru Biosecuritate incheiat la Cartagina in cadrul Conventiei pentru Diversitate Biologica se atrage atentia asupra specificitatii comertului cu OMG-uri, si, in consecinta, asupra tratarii cu precautie a acestor alimente.
Legislatie de protectie
De remarcat ca mai multe tari care s-au confruntat cu lipsuri de alimente au solicitat donorilor sa evite sa le trimita alimente bazate pe OMG-uri, releva un comunicat al Comitetului European. Totodata, un studiu realizat in februarie 2002 in SUA releva ca Academia Nationala de Stiinte a aratat ca exista mai multe lacune in regulamentele care privesc cultivarea cu plante modificate genetic. De asemenea, in urma unui sondaj de opinie s-a concluzionat ca 92 la suta dintre respondenti sprijineau ideea ca produsele bazate pe OMG-uri sa fie etichetate in consecinta si tratate cu precautie. Potrivit Societatii Americane de Genetica, in anul 2000, 53 la suta din recolta de soia si 65 de procente din recolta de porumb a Statelor Unite era modificata genetic. Doi cercetatori de la Centrul pentru Legislatia Internationala a Mediului, Matthew Stilwell si Brennan Van Dyke, afirma ca OMG-urile pot avea componente alergene, cu grad ridicat de toxicitate, sau valoare nutritiva alterata. De asemenea, acestea pot prezenta mutatii, adica erori care survin in secventa ADN-ului din celule. Interactiunea organismelor modificate genetic cu alte sisteme biologice complexe, cum ar fi corpul uman, nu poate fi testata complet inainte ca produsele sa fie lansate pe piata, a avertizat un specialist.
Salvarea de la Zalau
Singurul laborator din Transilvania care poate depista OMG-uri se afla in laboratorul Directiei Sanitar – Veterinare din Zalau. Insa, cu toate controversele in care sint implicate aceste organisme, laboratorul din Zalau nu poate depista 0MG-uri din cauza ca nu are consumabile. Acestea costa in jur de o mie de euro, in conditiile in care echipamentul stiintific care face laboratorul DSV Salaj unic in tara a costat 20 de miliarde de lei. Conducerea DSV Salaj a facut numeroase demersuri pentru achizitionarea unui astfel de kit cu titlu de sponsorizare de la firmele private de specialitate din strainatate, insa de un an nu a primit nici un raspuns. Insa, chiar daca acest kit ar fi obtinut, cercetarile dr. Nicolae Mocuta, cel care gestioneaza laboratorul, nu ar putea fi recunoscute ca atare din cauza ca laboratorul nu are statut de institut de cercetare.
In curs de atestare
Responsabilii Biroului de Presa al Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului au declarat ca DSV Salaj a depus o cerere de acreditare ca laborator de cercetare, insa nu au precizat care este stadiul analizei acestei cereri. Directorul DSV Salaj, Ionel Ciunt, estimeaza insa ca in urma demersurilor facute la ministerul de resort, analizele efectuate in laboratorul din Salaj vor fi recunoscute si in Uniunea Europeana pina la sfirsitul anului viitor. Deocamdata, Romania nu a interzis comercializarea produselor pe baza de organisme modificate genetic, insa, potrivit Ordonantei de Urgenta 49/2000, acestea trebuie etichetate. O data ce in tara nu exista nici un laborator care sa depisteze OMG-uri, produsele ramin neetichetate. Asociatia pentru Protectia Consumatorului (APC) nu are nici macar cunostinta de laboratorul din Zalau: „Din cunostintele APC Romania, in tara nu exista laboratoare acreditate care sa depisteze organismele modificate genetic. Se poate ca laboratorul din Zalau sa faca acest lucru, insa nu este acreditat“, a declarat Laura Pascu, managerul de relatii publice al APC.
