În timp ce administrația lui Donald Trump reduce angajamentele climatice ale SUA, China face pași uriași pentru a deveni liderul mondial al energiei verzi.
În deșerturile din Mongolia Interioară, dunele aurii nu mai reflectă doar soarele – îl captează. Panouri solare uriașe transformă unul dintre cele mai aride peisaje într-una dintre cele mai mari ferme solare din lume.
Pentru localnici precum fermierul Xin Guiyi, schimbarea aduce speranță. Unde odinioară pășunile dispăreau și vântul distrugea solul, panourile solare oferă acum umbră și protecție. Cercetările arată că acestea pot ajuta la refacerea parțială a vegetației și la reducerea eroziunii.
O rețea verde fără precedent
China este încă cel mai mare emițător de carbon din lume, dar în același timp a construit cea mai vastă infrastructură de energie regenerabilă.
În 2020, liderul chinez Xi Jinping a declarat la Organizația Națiunilor Unite că țara sa va atinge vârful emisiilor până în 2030 și neutralitatea carbonului până în 2060.
Potrivit analizei realizate de Carbon Brief, emisiile Chinei au stagnat sau au scăzut timp de 21 de luni – un semnal puternic că tranziția energetică este în plină desfășurare.
Între timp, Casa Albă a redus sprijinul federal pentru măsuri climatice, anulând decizii științifice esențiale pentru reducerea emisiilor.
De la cărbune la panouri solare
Transformarea este spectaculoasă.
În 2010, China producea mai puțină energie solară decât Germania, Spania, SUA, Japonia, Italia și Coreea de Sud. Astăzi, potrivit Global Energy Monitor, capacitatea solară totală a Chinei depășește 1.063 GW, incluzând instalațiile de pe acoperișuri.
În 2006, China a depășit SUA ca cel mai mare emițător de CO₂. Astăzi, investește miliarde în trei industrii strategice:
- 🚗 Vehicule electrice
- 🔋 Baterii
- ☀️ Panouri solare
China produce deja mai multe panouri solare decât restul lumii la un loc.
Potrivit Agenția Internațională pentru Energie (IEA), unul din șapte panouri solare din lume provine dintr-o singură instalație chineză.
Expansiune globală, controverse și tensiuni comerciale
Panourile chinezești ajung peste tot – din Pakistan până în Jamaica – făcând China indispensabilă pentru obiectivele globale de energie verde.
Însă succesul vine și cu controverse. În regiunea Xinjiang, organizații pentru drepturile omului și Națiunile Unite au acuzat existența muncii forțate – acuzații respinse de Beijing.
În paralel, UE și alte state occidentale acuză China de practici comerciale neloiale și supraproducție care destabilizează piețele globale.
O nouă revoluție economică
Așa cum reformele economice din anii ’80 au transformat China într-o superputere industrială, tranziția energetică pare să fie următoarea mare revoluție.
De la „fabrica lumii” alimentată cu cărbune, China încearcă acum să devină motorul global al energiei curate.
Întrebarea rămâne: este aceasta o schimbare sustenabilă sau doar o nouă formă de dominație economică?
