Oamenii de știință susțin că au găsit o metodă prin care pot reduce egoismul – prin stimularea electrică a creierului.
Într-un nou studiu realizat la University of Zurich, 44 de voluntari au fost rugați să decidă cum împart o sumă de bani între ei și un partener anonim.
În timpul experimentului, cercetătorii au aplicat un curent electric slab în două zone-cheie ale creierului: regiunea frontală (implicată în luarea deciziilor) și regiunea parietală (asociată cu empatia).
Rezultatul? Atunci când aceste zone au fost stimulate simultan, participanții au donat mai mulți bani.
„Efectele nu au fost uriașe, dar sunt consistente”, a declarat profesorul Christian Ruff, unul dintre autorii principali ai studiului.
Cum funcționează mecanismul altruismului?
Cercetările anterioare au arătat că cele două zone cerebrale „comunică” între ele atunci când oamenii iau decizii mai altruiste. Practic, regiunea responsabilă de empatie și cea implicată în analiză și decizie funcționează la aceeași frecvență.
Pornind de la această observație, cercetătorii au vrut să testeze dacă pot „împinge” creierul spre un comportament mai altruist prin stimulare neinvazivă.
Un voluntar a descris senzația ca fiind „ca un duș cald sau ca picături mici de ploaie pe scalp” și a spus că nu a simțit că deciziile i-ar fi fost influențate.
Efect temporar, dar promițător
Efectele au fost de scurtă durată. Pentru modificări pe termen lung, stimularea ar trebui repetată.
Profesorul Ruff compară procesul cu mersul la sală: un singur antrenament nu produce schimbări majore, dar repetarea constantă poate remodela comportamentul.
Posibile aplicații medicale
Descoperirea ar putea avea implicații clinice importante.
Potrivit cercetătorilor, există persoane care suferă de tulburări ce afectează comportamentul social și capacitatea de a lua în considerare perspectiva altora. În astfel de cazuri, această tehnică ar putea deveni un instrument terapeutic.
Co-autorul studiului, Jie Hu de la East China Normal University, a explicat că noutatea constă în demonstrarea relației cauză-efect: modificarea comunicării într-o rețea cerebrală specifică a dus direct la schimbarea deciziilor de împărțire.
Ar trebui să ne îngrijoreze?
Întrebat dacă astfel de experimente sunt etic problematice, profesorul Ruff a spus categoric că nu.
Stimularea este reglementată medical, trece prin comitete de etică, iar participanții își pot retrage consimțământul oricând.
Neurocercetătorul a făcut o comparație interesantă: spre deosebire de influențele subtile ale rețelelor sociale sau ale publicității, aici procesul este transparent și controlat.
Concluzie
Studiul sugerează că altruismul nu este doar o alegere morală, ci un mecanism înrădăcinat biologic în creier, potrivit BBC.
Capacitatea de a influența această rețea neuronală deschide perspective fascinante pentru știință și medicină – dar și dezbateri despre limitele intervenției asupra comportamentului uman.
Citește și: Donald Trump revocă decizia istorică privind gazele cu efect de seră: SUA schimbă radical politica climatică
