Sofia Corradi, profesoară titulară de științe ale educației la Universitatea Roma Tre și cunoscută sub numele de „mama Erasmus”, s-a stins din viață la Roma, la vârsta de 91 de ani.
Sofia Corradi a fost fondatoarea programului care a adus și continuă să aducă mii de tineri studenți în întreaga Europă în fiecare an. Vestea a fost anunțată de familia profesoarei, care a amintit-o ca pe o femeie „cu o mare energie și generozitate intelectuală și emoțională”, scrie Euronews, citat de Rador Radio România.
Sofia Corradi a conceput proiectului Erasmus în urma unei experiențe personale
După ce a studiat dreptul la Universitatea „La Sapienza” din Roma, a obținut un „Master in Comparative Law” de la Universitatea Columbia din Statele Unite în 1957, grație unei burse Fulbright.
La întoarcerea în Italia, universitatea a refuzat să-i recunoască diploma de master obținută în străinătate și i-a cerut să finalizeze cursul obișnuit de studii.
Într-un interviu acordat televiziunii RAI, Corradi a povestit că a fost insultată de personalul administrativ, care a susținut că mersese în Statele Unite pentru a se distra și nu pentru a studia.
Devenită consilier științific al Asociației Rectorilor Universităților Italiene, datorită experienței sale în străinătate, în 1969 a pregătit un memorandum care conținea bazele proiectului Erasmus. Corradi propunea ca un student să poată solicita să finalizeze o parte din programul său de studii la universități din străinătate, sub rezerva aprobării prealabile a Consiliului Facultății.
Propunerea a fost acceptată de ministrul Educației, Mario Ferrari Aggradi, care a adoptat-o ca bază pentru un proiect de reformă universitară în Italia, dar din cauza încheierii anticipate a sesiunii legislative, aceasta nu a văzut niciodată lumina zilei.
Modelul propus de Sofia Corradi, testat timp de zece ani
Aproximativ 10 ani mai târziu, în 1976, proiectul Sofiei Corradi a fost aprobat la nivel european printr-o rezoluție CEE, care încuraja schimburile de studenți între universități din diferite țări. Astfel, s-au născut Joint Study Programs, care au permis testarea timp de zece ani a modelului conceput de profesoara italiană.
În 1987, la îndemnul asociației studențești EGEE, fondată de politicianul francez Franck Bianchieri și susținută de președintele francez François Mitterrand, primul program Erasmus a fost aprobat sub conducerea lui Domenico Lenarduzzi, directorul Direcției de Cultură și Educație a Comisiei Europene de la Bruxelles.
În același interviu pentru RAI, Sofia Corradi a povestit cu entuziasm și emoție scrisorile pe care le-a primit de-a lungul anilor, mulțumindu-le studenților care au participat la programul european. „Toți folosesc aceeași expresie: «Erasmus mi-a schimbat viața»”, a spus Corradi emoționată.
Macron, mesaj în italiană pentru Sofia Corradi
Programul – numit după teologul și eruditul umanist olandez Erasmus din Rotterdam, faimos pentru călătoriile sale culturale prin Europa – și denumit acum Erasmus+, deoarece reunește diversele programe ale UE pentru cooperare transnațională și mobilitate în domeniul educației, formării profesionale, tineretului și sportului în întreaga Europă, implică peste un milion de persoane în fiecare an. Peste 30.000 de proiecte au fost activate, iar UE a alocat 26 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
„Dispariția Sofiei Corradi este o veste incredibil de tristă. Mama Erasmus ne-a părăsit, dar viziunea sa va dăinui în fiecare student care pleacă, crescând, aducând cu sine o bogăție extraordinară de experiență. Fiecare valiză, fiecare rucsac va purta o parte din viziunea sa: cunoașterea celorlalți este cea mai bună modalitate de a construi Europa”, a scris ministrul italian pentru învățământ superior, Anna Maria Bernini.
„Sofia Corradi ne-a părăsit. Visa la un tineret european care să se întâlnească și să se îmbogățească cu diferențele sale. Milioane de studenți îi datorează o bucată de viață și un orizont. Un omagiu adus Mamei Erasmus, al cărui vis continuă să construiască Europa noastră”, a scris în italiană, într-o postare pe X, președintele Franței, Emmanuel Macron.
Citește și: Activistul care l-a împușcat pe Robert Fico, condamnat la 21 de ani de închisoare
