Biserică din lemn la origine, reconstruită din piatră şi apoi din cărămidă, Biserica Madona Dudu, la cei peste 400 de ani ai săi, este unul dintre locaşurile religioase însemnate ale Craiovei şi a avut un important rol cultural şi filantropic de-a lungul timpului.
Numită şi „Sfânta Biserică Maica Precesta“ ori „Biserica de la Dudu, de aici, din Craiova“, a fost zidită din piatră între anii 1758 şi 1760 de negustorul Hagi Gheorghe Ioan şi de clucerul Constantin Fotescu. Biserica de zid a fost construită în stil brâncovenesc, pe locul unei bisericuţe de lemn, în imediata apropiere a târgului Craiovei, situat în Vâlceaua Elca. Ctitorii ei au înzestrat-o cu moşii – Maglavitu-Mehedinţi, Mărăcinele-Dolj, podgorii de vii şi mulţi robi ţigani, moară la Jiu şi mai multe prăvălii în Craiova. Hagi Gheorghe Ioan a construit şi chilii în care a funcţionat primul spital de alienaţi mintal din Craiova. A durat până în 1841, când, din cauza stricăciunilor provocate de cutremurul din 1838, a fost demolată. Până în 1844 a fost construită o biserică în stilul barocului austriac de către un arhitect din Viena, chemat de Iordache Otetelişanu. Locaşul a fost dărâmat în 1913, pentru a se construi altul, mai spaţios, care este actuala biserică.
O parte din veniturile bisericii, folosite pentru modernizarea oraşului
Biserica Maica Precista de la Dud a avut un însemnat rol cultural şi filantropic, în 1792 punându-se bazele uneia dintre cele mai mari fundaţii din ţară – „Aşezământul Maica Domnului Dudu“, care de-a lungul existenţei a desfăşurat o vastă operă de caritate. O parte din veniturile ei au fost folosite de Primăria Craiova pentru lucrările de modernizare a oraşului: pavarea străzilor, alimentarea cu apă din sursa Gioroc, canalizarea oraşului.
Biserica are hram dublu – Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Pantelimon -, iar în pronaosul ei se află mormântul poetului Vasile Cârlova.
În 1841, din fondurile bisericii a fost ridicat primul spital de boli nervoase din ţară – „Ospiciul Madona“, care a funcţionat până în 1919. Prin testament, clădirea a rămas cu destinaţie de Şcoală Normală – actualul Liceul Pedagogic din Craiova.
În 1889 din fondurile de la Madona Dudu a fost înfiinţată Şcoala profesională pentru fetele orfane, cu profil de ţesătorie, dotată cu războaie de ţesut automate elveţiene, care în 1913 a fost preluată de Ministerul de Război, în folosul armatei.
În 1877, biserica a susţinut războiul de independenţă prin alocarea sumei necesare pentru procurarea şi dotarea armatei cu cinci mii de arme. A susţinut spitalele de campanie de pe malul Dunării şi a ridicat Monumentul Eroilor de la 1877 – dărâmat de regimul comunist.
Între anii 1891-1901, biserica a construit un aşezământ cu menirea de a găzdui gratuit orice călător, timp de trei zile – clădirea actualului Cazino Minerva. A întreţinut la şcolile Craiovei peste două sute cincizeci de copii cu menţiunea „lipsiţi de posibilităţi materiale, dar cu minţi sclipitoare“ şi a acordat burse copiilor merituoşi.
În chiliile acestei biserici s-au pus bazele învăţământului în Craiova, cu profesori renumiţi precum Stoica Căpăţâneanu şi Ioan Maiorescu, apoi a ridicat şi întreţinut Şcoala Madona – ciclul primar şi secundar – clădirea aparţinând în prezent Muzeului de Istorie al Olteniei.
A participat alături de Primăria Craiovei la aducţiunea apei de la Isvarna şi la amenajarea Parcului „Bibescu“, a întreţinut şase biserici din Craiova, o biserică din Bucureşti, precum şi Biserica Paraclis din Paris, a românilor din diasporă, a înfiinţat şi întreţinut numerose ligi culturale.
Icoană zugrăvită de Luca Evanghelistul
„Icoana făcătoare de minuni“ aflată în Biserica Madona Dudu este una din cele două icoane zugrăvite chiar de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Biserica a fost refăcută în 1842 şi apoi dărâmată în 1913. Construcţia actuală a fost realizată după planurile arhitecţilor Ion Trăjănescu şi Sterie Becu, între 1929-1942. Ridicarea primei biserici pe acest loc de către clucerul Chiriac Gaianul este legată de descoperirea miraculoasă a Icoanei Maicii Domnului – într-un dud – „Icoana făcătoare de minuni, odor nepreţuit ce are această Sfântă Biserică, care este una din două sfinte icoane zugrăvite chiar de Sfântu Apostollu şi Evanghelistu Luca, dovadă fiind semnătura acestui Sfântu prin trei litere ce se explică Lucas Aret Iatros – L.A.I. “ – 28 septembrie 1569.
