Saptamâna muzicii italiene la Craiova, prin valoarea prestatiei artistice, se poate afirma ca a depasit asteptarile celor mai sceptici si exigenti critici de specialitate. A inceput cu opera „Rigoletto“ de Verdi, in care celebrul tenor italian Andrea Cesare Coronella a facut diferenta, a continuat cu un superb recital de pian „Duo Capriccio“, a culminat cu „Mica misa solemna“ de Rossini, interpretata magistral, si se incheie astazi cu „Don Pasquale“ de Donizetti, un galop de sanatate spirituala pentru melomani.
Cei mai patimasi melomani s-au intrebat si inca se mai intreaba cum de s-a reusit aducerea celebrului tenor Coronella sa cânte pe scena Liricului craiovean. De ce? Pentru ca vocea sa este pentru scene mari ale lumii, precum Scala di Milano si altele aidoma acesteia. Secretul sta in colaborarea de exceptie a directorului general al Teatrului Liric „Elena Theodorini“, dirijorul Florian-George Zamfir, cu muzicianul italian Leonardo Quadrini, director artistic onorific al aceleiasi institutii de arta. Cu adevarat, parca ar fi cântat Luciano Pavarotti. Coronella i-a fascinat pe spectatori pâna la „delir“.
De asemenea, trebuie spus ca daca inainte cu doua zile de a se cânta „Mica misa solemna“ de Rossini, la Biserica Romano-Catolica, mai existau in culise mici reticente – tinând seama de anvergura acestei compozitii, de coeficientul inalt de dificultate – , prestatia artistica a solistilor vocali si instrumentisti, sub bagheta dirijorului Florian-George Zamfir, a semnat o pagina de istorie reala in istoria teatrului. O interpretare de-a dreptul legendara, o maiestrie artistica divina, ceea ce i-a determinat pe melomanii din alte centre de cultura ale tarii si din strainatate, prezenti in biserica, sa aplaude asa cum, probabil, nu au facut-o niciodata. Dupa cum se stie, acustica exceptionala poate avea si un revers al medaliei, in sensul ca poate sa evidentieze cea mai mica eroare. Insa, toti au cântat dumnezeieste. Ca si cum duhul lui Rossini plutea deasupra tuturor solistilor. Muzicienii italieni, prezenti la spectacol, au ramas fascinati de interpretarea de mare rafinament a celebrei compozitii. Daca TVR Cultural ar fi transmis in direct „Mica misa solemna“, cu siguranta ar fi avut de câstigat România si nu numai.
„Don Pasquale“, un spectacol-splendoare
Saptamâna muzicii italiene se incheie astazi cu „Don Pasquale“, o opera bufa, in trei acte, plina de umor, compusa de Gaetano Donizetti, pe libretul lui Giacomo Ruffini, sub conducerea muzicala a italianului Eddi de Nadai si in regia artistica a Arabelei Tanase. Scenografia ii apartine lui Rasvan Draganescu, iar coregrafia si miscarea scenica, Leliei Vais. Distributia este una dintre cele mai fericite: Sorin Draniceanu (Don Pasquale), Magda Gruia (Norina), Vicentiu Taranu (Doctorul Malatesta), Ion Sandu Filip (Ernesto) si Alexandru Petre (notarul). Maestru de cor, Pavel Sopov.
Pentru a-si impiedica nepotul Ernesto sa se insoare cu Norina, in dorinta sa de a-l casatori cu o femeie bogata, Don Pasquale se hotaraste sa-l dezmosteneasca si sa se casatoreasca el insusi, pentru a-si asigura propriii urmasi. Cu ajutorul unui prieten, Dr. Malatesta, Ernesto face in asa fel incât unchiul sau cade prada farmecelor Norinei, care joaca rolul unei timide ingenue. Don Pasquale se casatoreste cu Norina, insa imediat dupa semnarea actelor ea se transforma intr-o scorpie imposibil de suportat. Apoi, Don Pasquale este bucuros sa scape de ea, oferind-o lui Ernesto.
Donizetti a avut stralucirea sunetului lui Rossini
Compozitor italian de opera, Gaetano Donizetti este apreciat de critici ca unul dintre cei mai importanti muzicieni ai primei pleiade de romantici italieni. S-a nascut intr-o familie foarte saraca, pe 29 noiembrie 1797, la Bergamo (Italia). Acesta s-a afirmat ca mare personalitate a teatrului liric, la putin timp dupa Gioacchino Rossini. Donizetti si-a exploatat talentul, fiind extrem de prolific. Creatia lui cuprinde aproximativ 71 de opere, douasprezece cvartete pentru coarde, sapte mise, cântece, muzica pentru pian, cantate, motete si psalmi. Prima sa opera, „Enrico di Borgogna“, a compus-o la 21 de ani, insa recunoasterea sa muzicala a venit odata cu premiera lucrarii „Anne de Boleyn“. „Elixirul dragostei“, scrisa in doar doua saptamâni, e dovada vitezei, a arderii vulcanice cu care Donizetti isi indeplinea angajamentele, fiind compusa la cerinta directorului Teatrului Canobbiana din Milano. Stilul sau muzical se caracterizeaza prin melodiile stralucitoare si elegante, destinate muzicienilor care dau dovada de o mare virtuozitate. In anul 1845 a suferit un atac cerebral, iar dupa trei ani a murit in aceeasi localitate in care s-a nascut, la nici 51 de ani impliniti. Donizetti a lasat in urma o grandioasa opera. Lumea pierduse un compozitor de valoare, gratios, ale carui opere au inventivitatea melodica si stralucirea sunetului pe care numai Rossini le-a atins. Dintre operele reprezentative amintim: „Maria di Rohan“, „Anna Bolena“, „Linda di Chamonix“, „Don Pasquale“ si „Lucia di Lammermoor“ care a fost scrisa având la baza actiunea romanului „The Bride of Lammermoor“ de Walter Scott.
