România retraieste cosmarul inundatiilor. Anul trecut, revarsarea apelor a facut si victime, iar blestemul ar putea sa loveasca si in aceste zile.
O ancheta demarata in forta, in mai 2005, privind firmele care au incheiat contracte de constructii hidrotehnice la diguri nu a fost finalizata nici pâna in acest moment. Procurorii anticoruptie si-au adus aminte, instantaneu, ca nu le-au fost furnizate rapoartele de la Camerele de conturi judetene pe care le-au solicitat. Pâna astazi, nimeni nu a fost tras la raspundere pentru lucrarile de mântuiala care au fost realizate la digurile spulberate de suvoaie.
In mai 2005, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a cerut procurorilor sa cerceteze modul in care Administratia Nationala „Apele Române“ (ANAR) a incheiat, in perioada 2000-2004, contractele de proiectare si executie de lucrari hidrologice. In sesizarea MMGA se facea referire la Aquaproiect, APASCO SA din Maneciu, Repcon SA din Oradea si SOCOT SA Târgu Mures. Astfel, anchetatorii au solicitat toate contractele incheiate de catre directiile Apele Dobrogea-Litoral, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut, Olt, Jiu, Banat, Mures, Crisuri, Somes-Tisa cu cele patru societati privind proiectarea si executarea lucrarilor de gospodarire a apelor. In acest dosar au fost audiati directorul general al firmei Apasco SA din Maneciu, Sterian Marian, si sotia acestuia, Alexandrina Marian, fost asociat al Lilianei Dragan la firma Aquaproiect si cea care i-a cedat partile sociale ale societatii Leontinei Ilie, sotia fostului ministru al mediului, Aurel Constantin Ilie. Totodata, procurorii au solicitat MMGA si Agentiei Nationale „Apele Române“ avizele comisiilor tehnico-economice pentru incredintarea directa a contractelor de proiectare si executie a lucrarilor de gospodarire a apelor. Pe de alta parte, au fost declansate verificari privind modul in care Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT) a dat avizele de incredintare directa a proiectelor de executie. In dosar au mai fost audiate Liliana Dragan, managerul Aquaproiect, si Leontina Ilie, presedintele Consiliului de Administratie al firmei, in legatura cu atribuirea a 133 de contracte de constructii hidrologice firmei Aquaproiect. De asemenea, a fost interogat si directorul general al firmei Repcon SA Oradea, Mircea Nistreanu.
Iacobov, suspectat de ilegalitati
Corneliu Iacobov, acuzat in dosarul Rafo de spalare de bani si delapidare, pare sa fie implicat prin firma sa, Distribution Oil, in obtinerea unor contracte de executie la lucrarile de indiguire „luate la ochi“ de procurori. Societatea Distribution Oil a luat fiinta in urma divizarii companiei Rafo Imperial Oil, din care s-au format, alaturi de aceasta, alte trei firme – Perla Turism, Turistica si Frigorifer. La Perla Turism a figurat ca administrator si asociat unic Andrei Serban, primarul din Slanic Moldova, in timp ce la Turistica a ramas asociat unic Corneliu Iacobov, care a detinut si 80% din Distribution Oil, dar si un pachet de 80% din Frigorifer. In urma divizarii, cea mai mare parte a datoriilor Rafo Imperial Oil, care insumau 720 miliarde de lei, au fost preluate de Distribution Oil SRL, societate care detine si doua procente din actiunile Aquaproiect.
Alexandrina Marian, sotia lui Sterian Marian, directorul firmei Apasco SA Maneciu, a infiintat impreuna cu Liliana Dragan, in martie 2001, firma Aquaproiect. La sfârsitul lui 2002, Liliana Dragan si-a cedat 70% dintre actiuni Leontinei Ilie, sotia fostului ministru Constantin Ilie, scriptic Alexandrina Marian nemaifigurând in Aquaproiect. Societatea Apasco, careia fostul presedinte Ion Iliescu i-a acordat premiul pentru cel mai bun constructor de amenajari hidrotehnice, este cercetata de procurori pentru modul in care a primit respectivele lucrari si pentru felul in care le-a executat.
Profituri impresionante
Si Eugen Popa, patronul SC Socot SA Târgu Mures, detinator a 21 la suta din actiunile societatii, a fost audiat in legatura cu obtinerea ilicita a unor licitatii si de executarea defectuoasa a lucrarilor, in conditiile in care doar in judetul Timis, mai multe diguri de pe râul Bega, Bârzava, Timis sau de pe pâraiele Timisina sau Discsani s-au rupt, iar digul de pe malul drept al râului Timis a fost rupt de ape. Potrivit site-ului Ministerului Finantelor, firma Socot SA a fost inregistrata in decembrie 1992, având ca obiect de activitate constructiile hidrotehnice. Situatia existenta pe site-ul Ministerului Finantelor Publice arata ca, in anul 2003, a inregistrat o cifra de afaceri de peste 424 de miliarde de lei.
Firma Repcon SA din Oradea, inregistrata in octombrie 1993 si activând tot in domeniul constructiilor hidrotehnice, a avut, in anul 2003, o cifra de afaceri de 504 miliarde de lei.
Potrivit informatiilor existente pe site-ul societatii, Repcon SA Oradea a luat fiinta in 1993 „si, prin Ordinul 426/18.06.1993 al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a fost numit in functia de director general si presedinte al Consiliului de Administratie inginerul Mircea Nistreanu“.
Firma Apasco SA, cu sediul in Maneciu, a fost inregistrata in noiembrie 1992 si are drept obiect de activitate constructiile hidrotehnice. In 2003, aceasta societate a avut o cifra de afaceri de aproape 700 de miliarde de lei si un profit de peste 30 de miliarde de lei. Pe site-ul Ministerului Finantelor, anul trecut, figurau doua puncte de lucru Apasco SA Maneciu, fiind vorba despre unitati cu coduri unice de identificare si cu sedii diferite (in Slanic si in Câmpina). Pe site nu existau situatii financiare ale acestor puncte de lucru, pentru perioada 2000-2003.
Apele Române acuza
Fostul director al Administratiei Nationale „Apele Române“ (ANAR), Aurel Pana, declara anul trecut, intr-o conferinta de presa, ca foarte multe lucrari de gospodarire a apelor, efectuate in perioada 2000-2004, au fost acordate „cu dedicatie“ anumitor firme. Potrivit declaratiilor acestuia, „din analiza lucrarilor hidrotehnice realizate in ultimii ani in România, a reiesit ca majoritatea lucrarilor au fost executate de trei firme, proiectele fiind, in proportie covârsitoare, realizate de o singura firma“. „Majoritatea lucrarilor au costurile mult crescute, la contractele initiale fiind anexate diverse devize de lucrari suplimentare. Pâna la proba contrarie, toti oamenii sunt de buna-credinta, insa imi e greu sa cred ca o singura firma este capabila sa faca astfel de proiecte si doar trei sa le execute“, a spus Pana, precizând ca „nu este exclus“ ca acestea sa fi dat lucrarile in subantrepriza unor firme fara credibilitate. Pe de alta parte, surse din cadrul MMGA au anuntat anul trecut ca procurorilor anticoruptie li s-a cerut sa cerceteze modul in care Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii“ (ARBDD) a incheiat cu mai multe firme contracte de concesionare a pescuitului si stufului. Ministrul mediului dispusese, inca din luna februarie 2005, verificarea legalitatii tuturor celor 24 de contracte de concesiune vizând vânatoarea, pescuitul sau turismul atribuite in Delta Dunarii, afirmând ulterior ca „exista suspiciuni privind comiterea de acte de coruptie“ la atribuirea contractelor de pescuit.
6,6 milioane de euro, facute cadou
Ministrul mediului, Sulfina Barbu, a acuzat si ea acordarea fara licitatie a unor lucrari ce depaseau, ca valoare, cuantumul prevazut in lege. „Conform Ordonantei 60 privind achizitiile publice, exista niste praguri. Exista lucrari cu valori mai mari decât prevede actul citat, atribuite prin incredintare directa unor firme. Spre exemplu, firma Repcon SA a primit 33 contracte de 6.683.000 euro prin incredintare, fara licitatie sau cerere de oferta“, afirma Sulfina Barbu, care sublinia ca fapte similare s-au petrecut si in perioada predecesorului ei, Speranta Ianculescu. ANAR a fost condusa din 1997 pâna in ianuarie 2001 de profesorul Gheorghe Balan. Dupa acesta, la sefia ANAR a venit, interimar, pentru o singura luna, Petre Marinescu. Din februarie 2001 si pâna in august 2003, ANAR a fost condus de Costica Sofronie, iar de la plecarea acestuia si pâna in aprilie 2005, la venirea lui Aurel Pana, conducerea ANAR a fost detinuta de director adjunct Ovidiu Gabor. In prezent, Madalin Mihailovici ocupa functia de director general al ANAR.
Oferta americanilor, refuzata
La scurt timp de la inceperea verificarilor, procurorii anticoruptie ai Sectiei a II-a au luat in calcul si informatiile publicate, in Gazeta de Sud, sub titlul „Americanii ne dau baraje gratuite, noi ii refuzam“, in care faceam cunoscuta oferta firmei americane CHB ITMS. Asa cum am mai scris, inca din 2001, americanii s-au aratat dispusi sa puna in practica, gratuit, un proiect denumit „Sistem integrat de management al apelor in caz de dezastre“. Gratuit, americanii au vrut sa indiguiasca toata tara. Devizul lucrarilor de indiguire a tuturor apelor aflate pe teritoriul tarii era in cuantum de 600 de milioane de dolari, care veneau in România printr-un program de credit nerambursabil pus la dispozitie de US Humanitarian Aid… Oferta nu a fost respinsa, dar nici nu a fost acceptata. Intre timp, sub o tacere suspecta, un proiect similar a fost pus la punct de autoritati prin firma subcontractoare Aquaproiect.
