Noua echipa de conducere a Uniunii Scriitorilor din România (USR), prin proiectele culturale si manageriale definitivate, isi propune sa se alinieze unor organizatii similare din Europa Occidentala. Astfel, Nicolae Manolescu – presedinte USR, Varujan Vosganian – vicepresedinte, Irina Horea si Gabriel Chifu – secretari, Horia Gârbea – director al departamentului de comunicare si imagine si Alexandru Istrate – director general administrativ au realizat trei categorii de proiecte care, zice-se, stimuleaza scriitorul. Oare, din 2006, scriitorii vor trai mai bine?
Conducerea Uniunii Scriitorilor din România (USR), prin proiectele sale ambitioase, isi propune sa indulceasca viata scriitorilor adevarati, insa nu intr-atât incât sa se imbolnaveasca de diabet. Printre rânduri s-ar putea citi, ca pe vremuri, ca ar incepe o reformare a USR, prin eliminarea impostorilor din literatura.
Revenind la decizii si hotarâri ale noii conduceri a USR, prima categorie contine proiectele grupate sub genericul „Literatura tânara“: initierea unui program de burse de creatie pentru tineri scriitori; organizarea unui Colocviu National dedicat literaturii tinere; concurs de volume in manuscris (partener: Editura Cartea Româneasca; sursa de finantare: Comisia de subventii a Ministerului Culturii). Intentia este de atragere a tinerilor scriitori in programe complexe si coerente de (re)cunoastere.
A doua categorie de proiecte vizeaza „Literatura româna si publicul“ si are trei componente: initierea unui program de lecturi sustinute de scriitori reprezentativi din diferite generatii – in biblioteci publice, in scoli, in universitati din intreaga tara, lecturile urmând sa fie remunerate (in parteneriat cu Banca Nationala, Bursa de Valori Bucuresti si alte institutii, pentru circa 100 de conferinte/lecturi pe an, in Bucuresti si in filiale, cu un onorariu de 200 de euro de autor); initierea unui ciclu de momente poetice si prezentari de autori contemporani (in parteneriat cu posturi de televiziune publice si private); Zile ale Filialelor USR la Bucuresti, la sediul Uniunii (intâlniri cu scriitori reprezentativi de la filialele din tara, lecturi literare si prezentari ale revistelor care apar sub egida USR).
In fine, in ultima categorie, „Literatura româna in lume“, sunt incluse Festivalul „Zile si Nopti de literatura“ de la Neptun si programul „Desant editorial“, in cadrul caruia vor fi selectate zece volume de literatura româna contemporana care sa fie traduse in doua limbi de circulatie, la edituri prestigioase din Occident. Cele zece volume vor fi alese de catre un juriu numit de Comitetul Director al USR, având ca parteneri: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român si Ministerul Afacerilor Externe.
Interesul pentru tinerii scriitori
Pentru prima data, in ultimii 65 de ani, Uniunea Scriitorilor se arata interesata de o categorie de artisti care pâna de curând nu parea sa o intereseze: tinerii scriitori. Pentru acestia vor fi initiate programe de burse de creatie si concursuri de volume in manuscris, cartile selectate urmând sa fie publicate sub egida USR, la editura Cartea Româneasca. Un colocviu national dedicat literaturii tinere, organizat de Uniune, in fiecare an, va oferi acestora ocazia sa se faca auziti. „Vrem sa stim ce vor sa scrie tinerii autori, ce citesc, cum ar dori sa fie nu numai literatura, ci si Uniunea, in masura in care aceasta le-ar putea fi o institutie de folos“, spune Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor.
Evaluarea intregii activitati a Uniunii, a programelor sale si a revistelor pe care aceasta le patroneaza, activitate care va dura aproape un an, este prioritara pentru Manolescu. Dupa aceasta evaluare se va decide ce proiecte si ce reviste vor fi pastrate si care sunt cele ce vor fi desfiintate. De asemenea, noua conducere si-a mai propus sa realizeze colectarea timbrului literar si restaurarea sediului Uniunii.
Blestemul scrisului
Deciziile conducerii USR sunt importante si dau de inteles ca, practic, este vorba de „restructurare“, de „reformare“, termeni cunoscuti de mai toata lumea, de vreo 15 ani. Este greu de inchipuit cum se va restructura USR, dat fiind faptul ca musteste de asa-zisi scriitori – sute, chiar mii – care si-au dorit sa intre in Uniune, fara sa conteze cum si in ce fel. Pâna acum, n-au dorit sa fie membri ai USR, decât acei carora le-a fost lehamite de uniunea de tip bolsevic. Este adevarat ca au mai acceptat compromisul si unii scriitori valorosi, insa, foarte putini. Majoritatea zdrobitoare a USR este alcatuita din impostori. Si Nicolae Manolescu cunoaste destul de bine „fenomenul“. România are scriitori de valoare incontestabila care sunt bolnavi, traiesc in mizerie si care au invatat sa uite a mânca zilnic. N-au prejudecati. Sunt total nonconformisti. Altii, pur si simplu, mor inainte de vreme, fara sa li se fi dat vreo importanta. Si… ingropati ramân. Doar Dumnezeu ii cunoaste.
Nicolae Manolescu: „România nu prea are scriitori pentru export“
Programul „Desant editorial“ – in cadrul caruia vor fi selectate zece volume de literatura româna contemporana care sa fie traduse in doua limbi de circulatie, la edituri prestigioase din Occident – este ispititor pentru o buna parte dintre scriitori. In aceasta situatie, grija pentru promovarea literaturii contemporane in lume apartine exclusiv juriului. România are câtiva scriitori valorosi care merita sa faca pasul catre literatura universala. Orice poet adevarat stie mai bine decât orice critic, indiferent cum s-ar numi, ca a fi poet nu-i o mândrie, ci este un blestem. Numai ca, Nicolae Manolescu a spus la Craiova, in urma cu trei saptamâni, ca „nu prea avem scriitori pentru export“. Personal, „nu prea“ sunt de acord. De ce? Daca România ar fi avut un imperiu, exista si un imperiu al limbii române. Criticul Manolescu de ce prefera sa-i citeasca pe marii scriitori francezi in original? Si nu numai. Poate sa dezvaluie câte traduceri proaste a citit din lirica universala? Cred ca s-a enervat de multe ori, atunci când si-a irosit din timp pentru a citi traduceri proaste.
200 de euro pentru o lectura publica
Prima lansare regionala a Programului de lecturi publice initiat de Uniunea Scriitorilor s-a facut in Sala Albastra a Universitatii din Craiova, in fata unui numeros public alcatuit din studenti si elevi, in 5 decembrie, in aceeasi zi a sarbatoririi cu fast a Centenarul revistei RAMURI. Pe site-ul USR scrie ca, la reuniunea moderata de Gabriel Cosoveanu, au citit din creatia lor si au dialogat cu publicul: Stefan Agopian, Paul Aretzu, Patrel Berceanu, Gabriel Chifu, Ionel Ciupureanu, Nicolae Coande, Dan Cristea, Bucur Demetrian, Gabriel Dimisianu, Ioana Dinulescu, Horia Gârbea, Mihai Firica, Ioan Lascu, Nicolae Manolescu, Florea Miu, George Popescu, Eugen Suciu, Eugen Simion, Laurian Stanchescu, Christian Theodoru si Varujan Vosganian, probabil, in ordine alfabetica. In realitate, Patrel Berceanu a lipsit. Primul scriitor care „a spart gheata“, obisnuit inca de la „Cenaclul de luni“ al lui Manolescu, a fost scriitorul Horia Gârbea, iar ultimul care a citit din creatia proprie a fost poetul Christian Theodoru. Cum acesta din urma a facut o incursiune prin „Patria sinuciderii“, consider ca este mult mai bine pentru tonusul spiritual al cititorilor sa le ofer, pentru Anul Nou, „reteta“ literara „Rata cu portocale“, un „microeseu“ citit in sala de Horia Gârbea. Pe gratis. De data aceasta, toti scriitori sus-numiti au citit pe gratis. Incepând din 2006, vor primi 200 de euro pentru o lectura publica pe an. In Franta, o lectura publica se plateste cu 1.000 de euro, iar numarul lecturilor nu este limitat.
