Romania si Bulgaria nu vor crea probleme NATO, insa doar Romania va fi de folos Aliantei

Bulgaria si Romania si-au stabilit “apartenenta transatlantica”, insa fortele lor armate ramin insuficient de reformate, configurate si echipate, pentru a fi compatibile din punct de vedere militar cu standardele NATO, se arata intr-un studiu realizat de Oxford Analytica, preluat de publicatia bulgara on-line Mediapool. In afara acestui fapt, exista semne de intrebare si in ceea ce priveste serviciile de securitate din cele doua tari. Mai mult, prin invitarea Bulgariei si Romaniei, numarul membrilor Aliantei va ajunge la 26, situatie care poate ingreuna mecanismul de luare a deciziilor, se arata in studiul mentionat. Dorinta Romaniei de a adera la NATO nu a fost pusa niciodata sub semnul intrebarii. Sondajele de opinie arata ca sprijinul populatiei pentru aderarea in structurile nord-atlantice este mai ridicat decit in oricare alt stat european. Cauzele acestui sprijin sint, in special, de ordin istoric. Desi, din punct de vedere geografic, Romania se gaseste in Balcani, problemele securitatii sale sint tipic central-europene: granita cu Moldova si Ucraina, relatiile cu Rusia si convietuirea istorica dificila cu Ungaria. Lasata in afara NATO, Romania este lipsita de mijloace pentru a-si rezolva problemele, deoarece nu are cu cine sa incheie o alianta – nici Bulgaria, nici Iugoslavia – celelalte doua vecine ale sale – nu pot propune ceva Romaniei, sustine Oxford Analytica.

Pentru Bulgaria, aderarea la NATO a capatat importanta cu trecerea timpului, guvernul bulgar declarindu-si abia in urma cu patru ani, oficial, dorinta de a fi primita in Alianta Nord-Atlantica. Aceasta schimbare de pozitie este determinata, in parte, atit de stagnarea economica si de destabilizarea Balcanilor in ultimii patru ani, cit si schimbarea de generatie in administratia de la Sofia, ceea ce a diminuat influenta cadrelor din perioada sovietica, care erau orientate spre Moscova, se mai arata in studiul mentionat.

In ceea ce priveste criteriile de aderare, NATO a incercat intotdeauna sa impuna cerinte complexe pentru tarile candidate, insa, in acelasi timp, nu a reusit sa delimiteze precis conditiile a caror indeplinire va putea fi apreciata intr-un mod impartial. Pe hirtie, se poate spune ca Bulgaria si Romania indeplinesc criteriile de baza. Ele sint state democratice, in care parlamentul exercita un control direct asupra fortelor armate. Ele au initiat, de asemenea, programe de reforme in armata, care vizeaza reducerea subunitatilor militare, exagerat de mari, si crearea unor forte mobile de reactie rapida, care vor fi necesare Aliantei in cazul unor viitoare operatiuni militare. Ambele tari si-au marit volumul cheltuielilor militare, aratindu-si disponibilitatea de a contribui la eforturile militare ale NATO. Mai mult, cele doua state si-au imbunatatit relatiile cu vecinii si au acordat un sprijin loial operatiunilor Aliantei, inclusiv in cazul bombardamentelor NATO impotriva Iugoslaviei, in 1999, in ciuda unor rezerve pe care Sofia si Bucurestiul le-au avut. Bulgaria si Romania si-au demonstrat dorinta de a-si asuma obligatiile care rezida din statul de tara-membra, sustine Oxford Analytica. Primirea celor doua tari in structurile Aliantei va contribui la consolidarea securitatii in citeva directii, insa aceste candidaturi au serioase probleme:

1. Pregatirea militara: Romania dispune de forte armate, mari si respectate, iar unele din fortele speciale, precum vinatorii de munte, pot fi eficiente in cazul unor operatiuni NATO. Logistica militara a tarii este, de asemenea, buna. Romania a fost una din putinele tari care nu numai ca au sprijinit operatiunile din Afganistan, ci si au contribuit cu un contingent si forte militare aeriene proprii. In ciuda acestui fapt, Romania este inca inadecvata sub raport militar: – in pofida nenumaratelor reduceri, armata romana este inca supradimensionata. Refuzul Bucurestiului de a reduce numarul ofiterilor reprezinta una din sursele de tensiune in negocierile cu FMI, sustine Oxford Analytica.

– Fortele armate sint configurate in special pentru aparare teritoriala, cu o cantitate uriasa de trupe de infanterie si tancuri – exact acele subunitati de care NATO nu are nevoie. Cea mai mare parte a echipamentului este imbatrinita, iar conditiile de instructie pentru recruti sint jalnice.

– Romania are planuri ambitioase de a achizitiona noi elicoptere si avioane de lupta, insa nu are bani. Cheltuielile pentru aparare reprezinta 3% din PIB – un procent mai ridicat decit in multe alte tari-membre – insa economia este slaba si va mai ramine asa citiva ani. Pe termen mediu, fortele armate vor suferi din cauza finantarii insuficiente. Aceasta problema poate fi surmontata partial prin importul de tehnica second hand din tarile membre ale Aliantei, cum ar fi Franta si Marea Britanie, se arata in studiul citat. Fortele armate bulgare se gasesc intr-o situatie si mai proasta. Nici unul din cele trei programe de reforma nu a reusit sa reduca corpul supradimensionat de ofiteri, nici sa aduca imbunatatiri pe plan calitativ. Cu toate ca cheltuielile militare reprezinta 2,2% din PIB – o cifra respectabila pentru standardele NATO – 85% din aceasta cifra este cheltuita pentru plata salariilor si a pensiilor. Nu exista nici un fel de mari sanse pentru cumpararea de tehnica militara si nu exista nici un fel de perspective ca acest fapt sa devina posibil dupa primirea Bulgariei in NATO. Mai mult, exista suspiciuni ca fortele armate bulgare nu sint in stare sa faca fata echipamentelor daruite de statele Aliantei. In timp ce romanii au operat cu echipamente militare occidentale inca din timpul comunismului si au fost trimisi, in ultimii ani, la specializare in Occident, bulgarii ramin dependenti in totalitate de echipamentele produse in Rusia sau licentiate in fosta Uniune Sovietica, afirma Oxford Analytica.

2. Pregatirea in domeniul securitatii

Una din probleme-cheie ridicate de NATO in cadrul negocierilor de aderare priveste situatia serviciilor de securitate: – Romania are patru servicii speciale. Nici unul dintre acestea nu se afla sub un control parlamentar strict. Lupta pentru controlul serviciilor secrete reprezinta o problema constanta in Romania ultimilor zece ani, insa ea a devenit deosebit de intensiva in ultimele luni, principalii adversari fiind premierul Nastase si presedintele Iliescu. – Situatia din Bulgaria arata mai bine. In timp ce presedintele are un control nominal asupra serviciilor, controlul efectiv se gaseste in miinile guvernului, existind si o activa comisie parlamentara de control al activitatii acestor servicii. Neajunsul serviciilor bulgare de securitate il reprezinta concentratia de cadre specializate in Rusia, probabil cea mai ridicata din intreaga Europa. Indiferent de deschiderea mai larga in relatiile dintre NATO si Rusia, analistii Aliantei se asteapta la aparitia unor complicatii in aceasta privinta, este de parere Oxford Analytica. Din cauza numeroaselor motive de ordin pragmatic si psihologic, Romania si Bulgaria au fost intotdeauna printre statele cel mai putin dorite, in special de tarile membre-cheie. Acestea s-au impotrivit acceptarii celor doua tari, cu argumentul ca largirea trebuie sa fie moderata, in timp ce sustinatorii acestora au pledat pentru o extindere larga. La ultima intilnire a ministrilor de externe din tarile membre NATO, de la Reykjavik, secretarul de stat american, Colin Powell, s-a pronuntat pentru o extindere largita. In acest moment este aproape sigur ca nu va exista un stat-membru care sa se pronunte impotriva invitarii Bulgariei si Romaniei, sustine studiul citat . Insa problemele pe care cele doua state le creeaza Aliantei nu sint de neglijat. Contributia Bulgariei si Romaniei va fi extrem de selectiva si limitata. Astfel, urmatorii ani vor fi folositi de Bulgaria si Romania pentru aplicarea unor reforme militare. Unii considera ca sprijinul american pentru Bulgaria si Romania este o dovada ca administratia Bush nu este interesata de viitorul NATO, in masura in care alianta din 26 de state va fi slaba si greu de condus. Insa acest fapt nu este in mod obligatoriu adevarat: – Washingtonul sprijina o extindere robusta pentru a pune capat, in cele din urma, discutiilor privind extinderea. Daca Bulgaria si Romania ramin in afara Aliantei, aceasta discutie va continua. Dupa ce ele vor fi acceptate, pe termen mediu aceasta problema va fi inchisa si atentia poate fi concentrata asupra altor teme. – Cele doua state au un rol specific in strategia SUA. Washingtonul doreste sa se retraga din operatiunile de mentinere a pacii din Bosnia si Kosovo si spera ca lucrul acesta sa poata fi realizat fara aparitia unei dispute transatlantice, prin extinderea NATO in Balcani, este de parere Oxford Analytica.