România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce economia a înregistrat scădere pentru al doilea trimestru consecutiv. Potrivit unor surse oficiale, în trimestrul IV din 2025 Produsul Intern Brut a consemnat o contracție de aproape 2%.
Datele indică faptul că, în trimestrul IV 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III 2025 (serie ajustată sezonier).
Comparativ cu aceeași perioadă din 2024:
- PIB a crescut cu 0,1% pe seria brută
- PIB a scăzut cu 1,6% pe seria ajustată sezonier
În trimestrul III 2025, economia înregistrase deja o scădere de 0,2% față de trimestrul anterior, ceea ce bifează definiția uzuală a recesiunii tehnice: două trimestre consecutive de contracție.
Dimensiunea scăderii din trimestrul IV – apropiată de 2% – sugerează însă mai mult decât o simplă stagnare statistică și ridică semne de întrebare privind evoluția din 2026.
De ce încetinește economia?
Un factor major este corecția deficitelor bugetare și impactul consolidării fiscale asupra cererii interne.
Premierul Ilie Bolojan a declarat public că măsurile de ajustare produc o contracție economică temporară, dar miza este ca aceasta să nu se prelungească.
La rândul său, Comisia Europeană a explicat în prognoza de toamnă că procesul de consolidare fiscală va tempera consumul privat și public, într-un context în care inflația rămâne o presiune constantă.
Economia este susținută în prezent în special de:
- investiții (inclusiv prin PNRR)
- exporturi nete
Pe partea de consum, Asociația CFA România a semnalat o scădere accentuată în toamna lui 2025, avertizând că efectele se vor reflecta în PIB.
Cum se simte recesiunea în buzunar?
Pentru populație, o recesiune tehnică înseamnă, de regulă:
- ❗ Angajări mai rare
- ❗ Amânarea majorărilor salariale
- ❗ Bonusuri reduse sau eliminate
- ❗ Posibile concedieri în sectoarele dependente de consum
- ❗ Acces mai dificil la credite
În același timp, statul are un spațiu fiscal mai limitat pentru cheltuieli, în contextul monitorizării deficitului bugetar la nivel european.
Ce urmează?
Dacă și trimestrul I din 2026 va aduce o nouă scădere, România ar intra într-un scenariu de trei trimestre consecutive „pe minus”, ceea ce ar semnala o încetinire mai persistentă.
Atenția se va concentra pe:
- evoluția consumului
- producția industrială
- investițiile publice și private
- absorbția fondurilor europene
Investițiile și exporturile ar putea compensa frâna din cererea internă, însă ritmul lor va fi decisiv.
Citește și: BNP obține o victorie covârșitoare în Bangladesh, la primele alegeri după revolta Generației Z
