Primăriile din Caraula, Malu Mare, Segarcea şi Gângiova au primit bani din Fondul pentru Mediu pentru extinderea spaţiilor verzi intravilane. UE cere o medie de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor până în 2013. În Craiova, spaţiile verzi sunt retrocedate prin instanţă.
Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a alocat din bugetul pe 2010 al Fondului pentru Mediu (FM) suma de 2,45 milioane de lei pentru înfiinţarea şi extinderea de spaţii verzi în câteva localităţi din judeţul Dolj. Astfel, în sesiunea depunerii de proiecte derulată în perioada 21 septembrie – 12 octombrie 2009, în cadrul programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, au fost depuse 1.056 de proiecte, din care au fost selectate pentru finanţare 272, valoarea financiară alocată pentru anul 2010 fiind de peste 201 milioane de lei. Din Dolj, au fost selectate proiectele pentru realizarea spaţiilor verzi în comuna Caraula (490.000 de lei), înfiinţarea unui parc comunal în localitatea Malu Mare (990.000 de lei), reabilitarea şi extinderea Parcului Domeniilor Coroanei din Segarcea (500.000 de lei), precum şi reabilitarea spaţiilor verzi din comuna Gângiova (480.000 de lei).
Spaţiile verzi, o problemă
Programele derulate de MMP au pornit de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care prevede că suprafaţa minimă recomandată este de 50 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. La nivelul UE, a fost determinată o medie de minimum 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor.
Cu toate acestea, în România numai în perioada 1990-2004 suprafaţa verde din centrele populate a scăzut de la peste 22.000 de hectare la 20.000 de hectare. Conform normelor UE, până la 31 decembrie 2010, trebuie asiguraţi 20 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, iar până la 31 decembrie 2013, 26 de metri pătraţi. Pe de altă parte, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să adopte politica de extindere a spaţiilor verzi şi să elaboreze programe, cu etapele de realizare a acestor obiective.
În Craiova, reprezentanţii administraţiei spun că situaţia exactă a spaţiilor verzi va fi disponibilă după cadastrarea oraşului. Legislaţia ambiguă zădărniceşte eforturile sistematizării urbanistice a oraşului.
„De multe ori s-a refuzat retrocedarea în natură a spaţiilor verzi, dar s-a câştigat la instanţă. Şi în prezent cred că avem peste 20 de procese în acest sens. Trebuie pusă în acord legislaţia în acest domeniu. În al doilea rând, avem resurse bugetare insuficiente pentru a face exproprieri şi a mări suprafeţele verzi ale oraşului“, a spus Mircea Diaconescu, arhitectul-şef al oraşului.
