Comisiile parlamentare de apărare dezbat Carta albă a apărării

Comisiile pentru apărare ale Parlamentului se întrunesc marţi pentru a dezbate Carta albă a apărării, document în care se precizează că armata se confruntă cu numeroase probleme, legate de organizare şi finanţare, care au dus la scăderea capacităţii de luptă şi intervenţie a acesteia, conform Mediafax.
În documentul elaborat de Ministerul Apărării Naţionale, transmis Parlamentului de către CSAT, se menţionează că structura de forţe a armatei s-a redus drastic, de la 330.000 de militari în anul 1990, la 90.000 în prezent, numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat fiind de aproximativ 82.000.
Ministerul Apărării susţine că lipsa susţinerii bugetare a afectat profund procesul de transformare, definit şi detaliat în Strategia de transformare a Armatei României, în condiţiile în care bugetul apărării a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012.
Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO.
Potrivit documentului citat, structura armatei, inclusiv sistemul de comandă şi control nu mai corespund, în ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii şi nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre NATO şi UE, compatibile ca mărime cu România.
Ministerul Apărării susţine că actuala structură a Armatei României este, în unele părţi, dezechilibrată, organizată uneori pe criterii de circumstanţă şi consumatoare de resurse.
În Carta albă se precizează că politicile de personal şi statele de organizare ale unităţilor au fost modificate şi nu mai sunt dimensionate în concordanţă cu nevoile misiunii sau pe tipuri de structuri şi că se menţin neajunsuri la nivelul managementului de ansamblu al resursei umane.
Potrivit Cartei albe, susţinerea forţelor în operaţii este dificilă şi se realizează, în mare parte, de către aliaţi sau parteneri, în special SUA, iar obiective asumate faţă de NATO, conform „obiectivelor Forţei” nu sunt îndeplinite la standardele cerute, majoritatea fiind acceptate „cu limitări”.
În privinţa structurii militare, Ministerul Apărării subliniază că aceasta prezintă un nivel ridicat de risc pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor curente: există un număr mare de cazărmi, dificil de întreţinut şi cu costuri mari, iar în unele situaţii, cu un grad ridicat de pericol pentru desfăşurarea activităţilor zilnice.
Referitor la cadrul legislativ, se apreciază că acesta a fost dezvoltat cu unele incoerenţe, riscând să devină inadecvat situaţiei actuale şi impropriu desfăşurării procesului de modernizare a sistemului militar, adăugându-se că unele acte normative au fost adoptate pentru rezolvarea unor probleme conjuncturale sau punctuale, cu efecte negative pe termen mediu şi lung.