Fostul premier, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat într-un interviu acordat GdS că un oraş cu pretenţii legitime, cum este Craiova, trebuie să-şi asume un profil economic real şi nu doar unul care să profite din când în când pe seama investitorilor străini. Ungureanu a mai spus că începe să fie dezamăgit de guvernul Ponta, dar că încă îi acordă credit.
GdS: Aţi început o serie de prezentări ale candidaţilor PDL din ţară. În ce calitate îi însoţiţi?
MRU: Într-o dublă calitate care ţine, pe de-o parte, de relaţia pe care am avut-o cu PDL ca partid important al coaliţiei de guvernământ, şi pe de altă parte, pentru că, sincer, cred în calitatea oamenilor pe care încerc să-i ajut oferindu-le minimul unui profesor universitar. Este un angajament de ordin moral şi, în egală măsură, de ordin politic. În spate se află o promisiune pe care am făcut-o PDL în urmă cu două săptămâni, când am spus că acest parteneriat care a început pe durata guvernului Ungureanu continuă.
GdS: Când vă înscrieţi în PDL? Lumea se aşteaptă la aşa ceva, cel puţin membrii partidului…
MRU: Rămâne o întrebare deschisă. Deocamdată vorbim despre un parteneriat şi eu consider că PDL ca reprezentant al opţiunii politice de centru-dreapta trebuie să se consolideze. În România este nevoie de o formulă de centru dreapta cuprinzătoare, capabilă să balanseze scena politică în aşa fel încât succesiunea guvernamentală să nu fie niciodată pradă unei majorităţi cu pretenţii autoritariste.
GdS: Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nici foştii membri ai guvernului Ungureanu nu au fost cu mult mai buni decât cei ai guvernului Ponta. Aşa este?
MRU: Nu pot comenta cuvintele preşedintelui.
GdS: Dumneavoastră îi consideraţi mai buni?
MRU: Depinde ce înţelegeţi prin mai bun. Eu am fost foarte mulţumit de felul în care am colaborat. Au fost membri oneşti ai unui guvern, care au muncit foarte bine, a fost un guvern care a funcţionat foarte bine, cu oameni care se împărţeau în mai multe categorii…
GdS: Şi atunci de ce a căzut?
MRU: …Oameni care se împărţeau în mai multe categorii. Erau membri care nu aveau nici un fel de experienţă administrativă la nivelul vârfului administraţiei centrale, oameni care aveau multă experienţă, şi alţii care îşi începuseră deja cariera administrativă pe seama suportului politic. În toată această combinaţie a existat un numitor comun: interesul pentru o guvernare cu pretenţie de drum lung, care nu vine să acopere lacune de timp, să umple timpul rămas până la alegerile generale, ci o guvernare care construieşte în speranţa unui drum mult mai desfăşurat.
GdS: Unii parlamentari ai PDL nu au considerat acest lucru…
MRU: E foarte bine. Există evident, păreri şi păreri. M-aţi întrebat care este opinia mea şi este opinia mea la care ţin în continuare. Mai este ceva, şi anume că aceşti miniştri pe care guvernul Ungureanu i-a avut, şi aici mă refer nu doar la partea asigurată de PDL, ci şi la miniştrii UDMR sau la domnul Diaconescu, sau la domnul Cătălin Predoiu, pentru a cărui activitate îi sunt dator în continuare cu recunoştinţă, aceşti oameni au reprezentat cu adevărat un guvern coeziv şi care nu a trecut – deşi criticile s-au succedat din toate părţile – niciodată printr-un proces continuu de remaniere, cum se întâmplă astăzi. Eu sunt surprins de felul în care un executiv porneşte într-o anumită compoziţie la învestire, iar pe măsură ce zilele trec, titularii se schimbă, descoperindu-se în spatele biografiei fiecăruia câte o problemă cel puţin de credibilitate, dacă nu de natură etică profundă.
GdS: Credeţi că este o greşeală de selecţie sau aceşti miniştri i-au fost impuşi premierului Victor Ponta de baronii din USL?
MRU: Nu aş vrea să speculez acest lucru şi cred că la această întrebare poate răspunde primul ministru în exerciţiu, nu eu. Dar constat numai că şi primul ministru în exerciţiu este, cred, pus într-o situaţie foarte dificilă. Orişice prim-ministru are datoria să îşi crediteze colegii de cabinet pe seama competenţei sau a biografiei personale în momentul în care aceştia îşi asumă portofoliile. Dar, în clipa în care constaţi diferenţa dintre adevăr şi fals, îţi pui pe bună dreptate întrebarea, eu din postura de cetăţean şi de prezumtiv beneficiar al activităţii guvernamentale, cum de asemenea oameni au avut îndrăzneala să depună un jurământ faţă de patrie. Minciuna, falsul, tot ce se ascunde într-o biografie „îmbunătăţită“ prejudiciază numele guvernului, dar prejudiciază dramatic şi imaginea României. Se poate să schimbi doi miniştri ai educaţiei pentru simplul fapt că nu sunt în concordanţă în primul rând moral, nu mai vorbesc de cea profesională, cu aşteptările naturale ale populaţiei? Şi, din păcate, nu este singurul caz.
GdS: Cum vi se par primele măsuri ale guvernului Ponta?
MRU: Am spus şi o repet: voi fi un critic corect şi obiectiv al guvernului Ponta ţinând cont de două lucruri: o dată de orientarea mea ideologică la distanţă diametrală de socialismul coaliţiei care îl susţine pe domnul Ponta, iar în al doilea rând prin faptul că, ştiind totuşi ce înseamnă administraţie centrală, am habar de destule elemente care trebuie tratate cum se cuvine. Însă, creditez guvernul în continuare cu un cec în alb. Din păcate, în fiecare zi care trece, rup câte o filă din acest cec. Şi nu vă pot ascunde dezamăgirea care, încetul cu încetul, se instalează în sufletul meu, pornind de la profilurile titularilor de portofolii şi terminând cu enorma cantitate de vorbă şi foarte puţinele fapte revelatorii.
GdS: Vă referiţi la criticile aduse fostului guvern de Victor Ponta?
MRU: Nu, mă refer la felul în care acest guvern se prezintă.
GdS: Victor Ponta a acuzat gaura de sute de milioane de euro din fonduri europene, contractele clientelare…
MRU: Îmi aştept momentul când voi considera, pe seama tuturor datelor pe care le voi acumula, că există deja suficiente premise pentru a critica activitatea guvernului. Dar puteţi fi convins că, acolo unde vor face lucruri bune, o voi spune.
GdS: A făcut vreun lucru bun, până acum, guvernul Ponta?
MRU: Îmi rezerv acel moment pentru viitor.
GdS: De ce vă e teamă cel mai mult la guvernul Ponta?
MRU: Vă pot spune care este aşteptarea mea normală de la orişice guvern: să performeze. Dacă performează, şi dumneavoastră, şi mie ne este bine.
GdS: Peste o săptămână se vor mări salariile bugetarilor…
MRU: Deocamdată aşteptăm ca lucrurile să se întâmple, să nu fie doar retorică. Eu nu văd altceva în acest moment decât o excesivă prezenţă mediatică şi foarte puţine fapte. De aceea, cred că este nevoie să aşteptăm să vedem şi ce urmează să se întâmple. Cât despre criticile pe care le aduc precedentelor guverne, bun, intră în practica politică, pe de-o parte. Pe de altă parte, altcineva poate să interpreteze şi că ar fi un mod de a acoperi propria neputinţă.
GdS: S-au luat măsuri dure, cum ar fi sistarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, retragerea banilor din conturile primăriilor, care afectează derularea programelor europene…
MRU: Aş vrea să-l văd şi eu, de exemplu, pe domnul primar Iohannis al Sibiului că se plânge de faptul că a primit bani de la guvernul Ungureanu, voluntariindu-se apoi să îi ofere înapoi guvernului actual. Sunt curios ce ar spune cetăţeanul din Sibiu în clipa în care ştie că propriul primar îi taie dreptul de a avea o viaţă mai bună.
GdS: Craiova a pierdut trei milioane de lei…
MRU: Nu ştiu. Puneţi-vă în situaţia unui cetăţean din Sibiu care află că propriul primar, supărat că primeşte fonduri suplimentare pentru prosperitatea urbei pe care o conduce, cedează această sumă necondiţionat guvernului în exerciţiu. Eu, dacă aş fi locuitor al Sibiului, m-aş simţi jignit.
GdS: Ştiţi ce s-a întâmplat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, unde noul director a decis să retragă instituţia din procesul în care este judecat Adrian Năstase şi unde avea de recuperat câteva milioane de lei drept pagubă… Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru în mandatul dumneavoastră…
MRU: În primul rând, nu ar fi făcut acest lucru, pentru că nu i s-ar fi permis. În al doilea rând, nu cred că ar fi trebuit să se aştepte evidenţa pentru a fi înlocuit. Este foarte neplăcut pentru domnul prim-ministru în exerciţiu.
GdS: Care mai este relaţia cu preşedintele Traian Băsescu?
MRU: O relaţie foarte bună. Normală.
GdS: Mai vorbiţi cu el?
MRU: Sigur.
GdS: Acum aţi trecut de la o funcţie de mare importanţă la discuţii cu oamenii, faceţi teren. Este o schimbare foarte mare.
MRU: Nu e o schimbare atât de dramatică pe cât s-ar putea crede. Mă întâlnesc cu sute de studenţi într-o lună, mă văd cu foarte multă lume şi cu foarte multă lume tânără care are speranţe calibrate pe seama viitorului profesional. Nu întâlnirile cu oamenii îmi lipsesc mie. Nu e mai puţin adevărat că, dând curs acestor invitaţii, am ocazia să cunosc comunităţi locale din altă poziţie. Ca prim-ministru, drumurile în cuprinsul României îmi erau practic cenzurate pe seama programului de lucru. Ziua are doar 24 de ore, cinci de somn şi restul de muncă.
GdS: Aţi început să zâmbiţi…
MRU: Zâmbesc foarte mult. Sunt un om serios, dar am o doză foarte bună de umor şi de autoironie.
GdS: Ce aţi fi putut face pentru Craiova dacă mai eraţi prim-ministru?
MRU: Foarte mult. În primul rând pentru că oraşele mari, centrele de regiuni istorice, trebuie să beneficieze de atenţie susţinută din partea administraţiei centrale în eventualitatea dezirabilă a unei reorganizări administrative a României. Pe seama acestei proiecţii, un oraş cu pretenţii legitime, cum este Craiova, trebuie să-şi asume un profil economic real şi nu doar unul care să profite din când în când pe seama investitorilor străini care vin pe aici, profil economic generat şi de activitatea internă intensă. Aşezarea geografică a Craiovei, la intersecţie de mari drumuri comerciale, este un context favorizant de care trebuie să se ţină cont, este o zonă remarcabilă ca rezervor demografic, cu multă forţă de muncă aptă să fie introdusă în circuitul economic. Tradiţional, Craiova a fost punctul de iradiere a prosperităţii zonelor din jur.
GdS: Craiova depinde mult de Ford. Recent au fost discuţii despre anumite tensiuni între guvern şi compania americană.
MRU: Au fost câteva interpretări a ceea ce poate fi ajutorul de stat dat, dar acestea sunt chestiuni de detaliu. Ceea ce mi se pare esenţial în acest moment este că Fordul porneşte angajările. Pe seama a 500 de oferte de angajare, putem trage o concluzie şi nu una greşită, că Fordul este aici ca să reziste şi să producă. Dar mai este ceva: azi-dimineaţă, am vizitat, invitat fiind de domnul Popeci, întreprinderea de utilaj greu. Mi se pare remarcabil să vezi că industria românească există şi există pe seama îndârjirii pozitive a unui om, care a fost consecvent în acest proiect şi care a trecut peste toate piedicile. A reuşit să scoată un eşec industrial din starea de dezastru şi să-l aducă în situaţia de a exporta 95% din producţie. Este un semn real de optimism economic.
GdS: După votarea moţiunii, cursul leului în raport cu euro s-a prăbuşit şi continuă tendinţa…
MRU: Este, probabil, un simptom accesoriu senzaţiei de instabilitate politică, iar instabilitatea politică există. Pariul guvernului pe care l-am condus a fost exact contrariul situaţiei de moment. Era mesajul de continuitate, de coerenţă administrativă şi de noutate, în acelaşi timp, pe care l-am transmis încontinuu mediului de afaceri naţional şi extern. Pe seama acelui semnal nu a existat nici o rupere de ritm în cazul parităţii în momentul în care guvernul Boc a plecat. Semnalul de continuitate este foarte important pentru că el se aşază la baza investiţiei străine şi româneşti. Orişice om de afaceri vă poate spune un lucru elementar: o afacere are, în primul rând, nevoie de un mediu predictibil. În situaţia în care politica învolburată doboară guverne într-un record nefericit, orişice investitor trage o concluzie nefericită.
GdS: Domnul Marga pare să fi dat semnalul unei apropieri de Rusia. Cum se împacă acest lucru cu axa preşedintelui Băsescu, Washington – Londra – Bucureşti?
MRU: Eu aş spune că este mult spus că a dat un semnal. Eu cred că este vorba de o inabilitate a domnului ministru. Domnia sa nu are experienţă în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale sau modul în care se desfăşoară dialogul diplomatic. Tot ce pot spera este că va avea răbdarea şi modestia de a învăţa din experienţa celor pe care îi conduce. Ministerul Afacerilor Externe este un minister care necesită întodeauna reglaje foarte fine. Politica externă a unei ţări nu este o problemă de retorică, ci de principiu, iar principiile din politica externă nu se schimbă odată cu guvernul, ci în cu totul alte formule. Sunt convins că domnul ministru a învăţat această lecţie.
GdS: Cu cine ar putea guverna PDL dacă va forma guvernul după alegerile din toamnă?
MRU: Îmi cereţi o profeţie.
GdS: Cu cine v-aţi dori?
MRU: Cred că UDMR a fost un partener, nu doar onest, ci şi consecvent în propria opţiune.
GdS: Şi UNPR?
MRU: Pot să vă spun că UNPR, până în momentul aflării rezultatului moţiunii, a sprijinit guvernul. Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.
GdS: Este bine că a fost eliminat pragul electoral?
MRU: Depinde cum vedeţi raţiunea politică a votului uninominal. El are şi calităţi, poate avea şi consecinţe negative. Dacă ne imaginăm că sunt numai personalităţile politice adevărate sau culturale, sau sportive, sau oameni de afaceri de statură dreaptă care intră în parlament, ne înşelăm. Votul uninominal are nevoie şi de o bună pregătire culturală. Cred că încă mai avem de aşteptat. O să fie, oricum, o lecţie pentru toată lumea.
