Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele CSM şi procurorul general ar urma să piardă, potrivit ultimului proiect al Legii unitare, obţinut de NewsIn, aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind diminuat de la 14,5 la 11,8.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să aibă un coeficient de salarizare de 11,8 salarii minime pe economie, potrivit ultimei variante a legii unice, rezultată după discuţiile de luni seară de la guvern. Astfel, noua variantă prevede o scădere importantă, de aproape trei salarii minime, faţă de penultima variantă a proiectului de lege, care prevedea pentru şefii cei mai importanţi din justiţie un coeficient de 14,5.
În cazul vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, scăderea nu este drastică, ajungându-se la un coeficient de 11,6 în actuala variantă, faţă de 11,9 în vechea formă.
O scădere moderată, de la 11,85 la 11,40 în actuala variantă, apare şi la salariile preşedintelui de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prim-adjunctului procurorului general şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Un procuror-şef secţie în cadrul Parchetului General, procuror-şef secţie în cadrul DNA şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ar urma să fie plătiţi după un coeficient de 10,8 salarii minime, astfel încât această ultimă formă de proiect prevede o mărire, faţă de 9,1 în ultima variantă. Creşteri asemănătoare sunt prevăzute şi în cazul procurorilor-şefi birou şi serviciu din aceste instituţii.
Judecătorii cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori DNA şi cei din cadrul DIICOT vor avea venituri calculate după un coeficient între 6,6 salarii şi 9,6 salarii minime, în funcţie de vechime şi grade. În vechea variantă, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie putea avea un coeficient de la 5,35 la 8,65 salarii minime. La fel, pentru procurorii din Parchetul General, DNA, DIICOT era prevăzut, până acum, un coeficient între 5,1 şi 8,3 salarii minime.
Un judecător cu grad de Curte de Apel, un judecător militar în cadrul Curţii Militare de Apel, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Curtea de Apel şi un procuror militar în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel vor fi plătiţi după un coeficient cuprins între 5 şi 8,15, potrivit acestei variante de lege, faţă de 4,85-7,85 în ultima variantă.
În varianta rezultată după discuţiile de luni seară, un judecător cu grad de tribunal sau tribunal specializat, judecător militar la tribunalul militar teritorial, procuror cu grad de Parchet de pe lângă tribunal, procuror militar la Parchetul de pe lângă tribunalul militar teritorial va fi plătit după un coeficient de salarizare cuprins între 4,5 şi 7,3, de la 4,6-7,5 anterior.
Un judecător cu grad de judecătorie, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă judecătorie (peste trei ani vechime), un judecător militar la tribunalul militar, un procuror militar la Parchetul de pe lângă tribunalul militar şi personalul de specialitate juridică asimilat vor avea un coeficient între 4 şi 5,2 salarii minime. În penultima variantă, pentru judecător cu grad de judecătorie, procuror cu grad de Parchet de pe lângă judecătorie (peste trei ani vechime), judecător militar la tribunalul militar, procuror militar la Parchetul de pe lângă tribunalul militar, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor peste trei ani vechime, personal de instruire de specialitate juridică la Şcoala Naţională de Grefieri, asistent judiciar, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism era prevăzut un coeficient între 3,7-6.
În ultima formă, însă, un judecător, un procuror (doi-trei ani vechime) şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu unu-trei ani vechime au prevăzut un coeficient de trei salarii minime, faţă de 2,65-3,3 în veche formă.
În cazul personalului auxiliar, un prim grefier, un grefier-şef secţie şi un grefier-şef ar urma să fie plătiţi după un coeficient de 4,8 salarii minime, la fel ca în vechea variantă de lege.
Un grefier, un grefier-statistician şi un grefier-documentarist debutant urma să ia, potrivit penultimei forme de lege, un salariu pe baza unui coeficient plecând de la 1,95 salarii minime, aşa cum se prevede şi în varianta rezultată după discuţiile de luni.
Discuţiile de luni seară au avut loc pe ultima formă a proiectului de lege, realizată de Ministerul Muncii, după ce guvernul a decis în weekend să accepte propunerea sindicatelor de a reduce diferenţa dintre salariile minime şi cele maxime din grila Legii unitare de la 1/15 la 1/12. Astfel, toţi coeficienţii cuprinşi între 9 şi 15 au fost comprimaţi între nivelurile 9 şi 12.
Guvernul a propus majorarea salariului minim la 705 lei anul viitor, însă patronatele ar fi de acord cu cel mult 650 de lei, argumentând că majorarea salariului minim nu se justifică, în condiţiile în care nu are loc o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii. Sindicatele vor, în schimb, creşterea salariului minim la 720 de lei în 2010, de la 600 de lei în prezent.
