Economia României poate creşte cu câte 5-6% pe an până adoptăm euro

Banca Naţională a României (BNR) a calculat că România şi-ar putea menţine ritmul de creştere economică cu peste 5% pe an în următorii şapte ani, a spus, joi, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, cu ocazia unui seminar despre accesarea fondurilor europene.
"Nu văd pentru următorii şapte ani, până în momentul adoptării euro, lipsa vreunui ingredient care să facă imposibilă în România asigurarea unei creşteri economice potenţiale cu 5-6% într-o manieră durabilă sau sutenabilă, cum spunem noi la banca naţională. Dar văd pericolele populismului, ale unor greşeli de politică economică majoră", a spus Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a explicat că "o greşeală de politică economică majoră, de exemplu în domeniul politicii fiscale, te aruncă în urmă cu doi-trei ani". Isărescu a adăugat că, într-o discuţie pe care a purtat-o cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, acesta spunea: "Atenţie la greşeli care se pot corecta numai în doi-trei ani. Greşeli ca cele făcute de Ungaria în 2001-2003 şi care îi ţin pe loc de câţiva ani buni".
"Cred că în acest an creşterea economică se va situa în jur de 6%, institutul de prognoză vorbeşte de 6,5%, deci nici vorbă de recesiune. Prima oară am rămas mut, apoi nu am ştiut cum să reacţionez când am auzit la toate posturile cum lideri de opinie spuneau că intră economia României în recesiune. Nu văd nici un fel de recesiune. În definiţia pe care o ştim noi, ca economişti, de slăbire până la creştere negativă în două trimestre a creşterii economice", a mai spus Isărescu.
În 2007, România a înregistrat o creştere reală a produsului intern brut (PIB) cu 6% până la 404,7 miliarde lei (121,3 miliarde euro).
Guvernatorul a explicat că nu trebuie, totuşi, să apăsăm prea tare pe pedala de creştere economică, în detrimentul echilibrului macroeconomic şi a adăugat că banca centrală face tot posibilul să tempereze inflaţia.
"Inflaţia o să o readucem spre ţintă în partea a doua a anului.  Mai important decât atingerea ţintei este revenirea tendinţei creşterii preţurilor pe pantă descendentă. Şi condiţiile monetare treptat se vor îmbunutăţi", a spus Isărescu şi a adăugat că "avem semnale pozitive şi pentru deficitul de cont curent, care reprezintă o altă mare problemă a României deoarece corecţia unui deficit extern înseamnă costuri şi pe partea de creştere economică şi pe partea de inflaţie".
Drept urmare, Isărescu a concluzionat că România are nevoie de "un mix echilibrat, care nici să slăbească prea mult creşterea economică, nici să acţioneze prea mult în sensul deprecierii monedei naţionale, nici să alimenteze prea mult inflaţia, dar care să reducă dezechilibrul extern".