Copiii vor fi obligaţi să intre în sistemul de învăţământ de la trei ani, la şase ani vor începe şcoala, până la 16 ani vor sta în gimnaziu, dar vor scăpa de testele naţionale şi repartizarea computerizată. Vor da în fiecare semestru teze cu subiect unic şi vor intra la liceu pe baza examenului de admitere. Şi pentru că toate acestea trebuie să poarte un nume, li se va spune reforma din sistemul de învăţământ românesc a ministrului educaţiei Cristian Adomniţei.
Reforma a pătruns şi în învăţământul românesc, care va fi schimbat din temelii sub conducerea ministrului Cristian Adomniţei, care a căzut de acord cu reprezentanţii sindicatelor asupra modificării învăţământului preuniversitar din România. Astfel, educaţia obligatorie va începe de la trei ani, la grădiniţă, unde prichindeii vor sta până la şase ani, atunci când sunt consideraţi îndeajuns de mari ca să poată învăţa să scrie şi să citească într-o clasă pregătitoare care va fi formată în şcoli. Clasa I va începe la şapte ani, iar până la 16 ani vor sta în gimnaziu. Admiterea la liceu se va face pe baza mediei celor 18 note obţinute la tezele cu subiect unic din clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a, unele licee putând introduce şi examen de admitere. Va trebui însă să anunţe condiţiile de examinare cu un an înainte.
„Învăţământul românesc este supraîncărcat“
Noua structură a învăţământului preuniversitar va fi inclusă în Legea învăţământului şi va fi valabilă începând cu anul şcolar 2008. „Era necesară o reformă în învăţământ şi aceste schimbări sunt o urmare a raportului prezidenţial prezentat în urmă cu câteva săptămâni şi o aliniere la normele europene. Trebuie să fie schimbată structura programelor şcolare, a manualelor pentru că învăţământul românesc este supraîncărcat, practica lipseşte şi de aceea descongestionarea materiei este foarte importantă. Ca dascăl, consider că este benefică desfiinţarea testelor naţionale şi înlocuirea lor cu tezele cu subiect unic, deoarece nivelul de pregătire al unei elev se observă din rezultatele obţinute de-a lungul timpului şi nu în timpul unor examene unde poate greşi doar fiindcă nu se simte bine în ziua respectivă. Oricum, aceste măsuri nu vor fi luate toate imediat, ci vor fi puse în practică în timp, pe o perioadă de trei ani“, a explicat Ion Bebe Cepoi, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Dolj, filiala Federaţiei „Spiru Haret“.
În şcoli nu este spaţiu pentru reformă
Dacă pe hârtie totul pare uşor de realizat, realitatea din şcolile doljene contrazice ideile de schimbare ale ministrului. Unităţile de învăţământ doljene se confruntă cu lipsa spaţiului, elevii trebuie să înveţe în ture sau în locaţii care nu corespund normelor europene de învăţământ, în timp ce în alte părţi ale ţării copiii nu au locuri în grădiniţe. „Va fi o problemă cu locurile de desfăşurare a claselor pe cicluri. Nu ştim dacă gimnaziul este pregătit din punct de vedere al spaţiului pentru a prelua clasa a IX-a. Trebuie rezolvată şi problema învăţătoarelor care vor preda la clasa pregătitoare“, a precizat Cepoi.
Fiecare ministru cu reforma lui
Dacă în anul 1995, absolvenţii de gimnaziu erau nevoiţi să dea examen la liceu, din 1999, ministrul Andrei Marga a schimbat radical acest examen. S-a introdus examenul de capacitate, iar pe baza notelor obţinute elevii puteau intra la un liceu prin concurs de dosare. Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei care i-a urmat lui Andrei Marga, a modificat şi ea examenele. Elevii au fost repartizaţi la liceu cu ajutorul computerului, dar pe baza notelor obţinute la capacitate şi a mediei din anii de gimnaziu. Alexandru Athanasiu, ministru al învăţământului membru PSD, transformă în anul 2004 examenul de capacitate în teste naţionale. După un an, Mihail Hărdău, ministru al învăţământului membru al PD, propune ca testele naţionale să fie înlocuite de tezele unice, teze care să fie susţinute de elevi începând cu clasa a VII-a, iar pe baza notelor obţinute aceştia să fie admişi la liceu. Vântul schimbării a cuprins şi examenul de bacalaureat, unde numărul materiilor a crescut la şapte.
Dacă iniţial elevii au primit note pentru toate materiile, ministrul Ecaterina Andronescu a înlocuit la probele orale notele cu calificative. După doi ani, s-a revenit la notare.
