Cu ocazia Centenarului Mircea Eliade, Centrul de Studii asupra Imaginarului şi Raţionalităţii „Mircea Eliade“, Universitatea din Craiova, organizează, pe 24 şi 25 mai, Colocviul internaţional „Mircea Eliade et la pensée mythique“.
Considerat unul dintre fondatorii noţiunii de imaginar, alături de Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Henry Corbin, Mircea Eliade este un gânditor erudit tradus în 18 limbi, o personalitate complexă, care a marcat fundamental studiul religiilor şi al miturilor în secolul XX. Istoric şi filosof al religiilor, el este legat de universul imaginilor şi simbolurilor arhaice, dar şi de cel al literaturii şi, în special, al literaturii fantastice. Această dublă vocaţie, caracteristică şi lui Bachelard, de dublu căutător de simboluri în mitologie şi literatură, este expresia unei gândiri care ne dezvăluie şi un nou tip de abordare antropologică. Într-o epocă în care se anunţă tot mai des „moartea omului“, după o cunoscută expresie a lui Jean Brun, Eliade îşi exprimă dorinţa de a nu renunţa la noţiunea de umanism. Istoricul religiilor nu are în vedere însă subordonarea cercetărilor sale „ismelor“ metafizice sau sociologismului pozitivist, ci înţelegerea ideii de fiinţă istorică prin recuperare hermeneutică a anumitor semnificaţii uitate ale universurilor simbolice religioase. Redescoperirea Celuilalt, a lui homo religiosus, într-o epocă din ce în ce mai secularizată, pune problema resurselor regenerării spirituale a omului. Pornind de la ideea că originile conştiinţei sunt de natură religioasă, ceea ce Carl Gustav Jung desemnase prin termenul de inconştient colectiv, redescoperirea simbolului, crede Mircea Eliade, poate duce la regândirea condiţiei umane şi la depăşirea aşa-numitelor crize de identitate ale omului recent. Noul model de raţionalitate exprimă, în acest sens, ceea ce filosoful Eliade intuia cu mai bine de o jumătate de veac în urmă: „Suntem pe cale de a înţelege astăzi un fapt pe care secolul al XIX-lea nu putea nici măcar să-l prevadă: că simbolul, mitul, imaginea ţin de substanţa vieţii spirituale, că le putem camufla, mutila, degrada, însă niciodată extirpa“ (Images et symboles, Gallimard, 1997, p. 12).
Redefinirea raţionalităţii şi interesul istoricului religiilor pentru imaginar sunt subiectele principale ale Colocviului internaţional „Mircea Eliade et la pensée mythique“, organizat de Centrul de Studii asupra Imaginarului şi Raţionalităţii „Mircea Eliade“ al Universităţii din Craiova (CSIR) în colaborare cu Institutul de Cercetări Filosofice Lyon III, Centrul „Gaston Bachelard“, Universitatea Bourgogne, Asociaţia „Amis de Gaston Bachelard“, Dijon, Institutul Român de Teologie Ortodoxă şi revista „Lumină lină“ din New York, CDST – Universitatea din Craiova şi Fundaţia Alfa – Cluj.
Potrivit conferinţelor anunţate, care vor avea loc în franceză şi engleză, colocviul acordă o atenţie specială diverselor abordări ale imaginarului întreprinse de Cercul de la Eranos (Carl G. Jung, James Hillman, G. Bachelard, Gilbert Durand, Henry Corbin, Mircea Eliade etc.), care, după cum mărturiseşte Gilbert Durand, „era însufleţit de credinţa platoniciană într-un realism primordial al imaginii, într-o valoare kerigmatică a mitului“ (Figuri mitice şi chipuri ale operei, Nemira, Buc., p. 1998, p. 12). De asemenea, ele exprimă dorinţa de valorizare a operei eliadiene de către ştiinţele umane din acest secol prin tendinţele acestora spre interdisciplinaritate, la care se adaugă, în mod firesc, exegezele creaţiei sale literare.
Printre participanţii la colocviu se numără filosofi, antropologi, sociologi, esteticieni din ţări precum Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi Brazilia. Unii dintre aceştia sunt cunoscuţi în România. Este vorba de cei pe care Centrul „Mircea Eliade“ i-a promovat şi tradus: Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea Lyon III, fondator al Centrului Gaston Bachelard din Dijon, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova, şi Maryvonne Perrot, profesor, director al Centrului „Gaston Bachelard“ al Universităţii din Bourgogne, ambii participând în 1998 la inaugurarea CSIR „Mircea Eliade“ la Universitatea din Craiova, Jean Libis, preşedinte al Asociaţiei „Amis de Gaston Bachelard“ din Dijon şi Bar-sur-Aube, Jean-Pierre Sironneau, profesor emerit la Universitatea Pierre Mendez din Grenoble, sociolog, specialist în religii politice, Bruno Pinchard, profesor de filosofie la Universitatea Lyon III. De asemenea, participă profesori şi cercetători interesaţi de opera lui Eliade: Joel Thomas, profesor la Universitatea din Perpignan, Alberto Felipe Araujo şi Sergio Sousa – Universitatea Minho, Braga, Pilar Perez, Universitatea Autonomă din Madrid, Elda Rizo UESPE, Estadual Paulista Araraquara din Brazilia, Sonia Rovito, Universitatea Arcavacata di Rende din Calabria şi Renato Bocali, Universitatea Liberă din Milano. La aceştia se adaugă cunoscuţi cercetători români ai imaginii şi imaginarului (Sorin Alexandrescu, nepot al lui Mircea Eliade, director al Centrului de Studii asupra Imaginii (CESI), profesor la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Amsterdam, şi Corin Braga, director al Centrului de Studii asupra Imaginarului „Phantasma“, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj), membrii titulari ai Centrului de Studii asupra Imaginarului şi Raţionalităţii „Mircea Eliade“, Universitatea din Craiova (Ionel Buşe – director CSIR, Ion Ceapraz, Ioan Lascu, Cătălin Stănciulescu), membrii asociaţi (Sabin Totu, Dorin Ciontescu – Samfireag, Ştefan Melancu, Marian Buşe), colaboratori (Edmond Defecheraux, Marius Ghica, Lorena Păvălan, Cătălin Ghiţă, Adriana Neacşu, Laura Codrina Ioniţă, Gabriela Boangiu) şi doctoranzi (Andreea Andrei şi Constantin Mihai).
Colocviul „Mircea Eliade et la pensée mythique“ este întregit de o masă rotundă despre dialogul dintre ştiinţă şi religie în pragul marilor provocări ale secolului XXI şi de un Simpozion „Mircea Eliade“, am spune un frate geamăn al colocviului de la Craiova, care va avea loc în diaspora românească, la New York, două săptămâni mai târziu.
Ionel Buşe profesor, director CSIR „Mircea Eliade“, Universitatea din Craiova
