Numărul unităţilor de cazare din Dolj este în creştere, deşi, din cauza poziţionării în zonă de câmpie, judeţul nu se poate lăuda cu un turism de agrement dezvoltat. Regiunea va deveni însă mai atrăgătoare o dată cu dezvoltarea infrastructurii şi cu construirea podului Vidin-Calafat.
Când vine vorba de alegerea unui loc pentru petrecerea concediului sau a unor zile libere e puţin probabil să existe persoane care să se gândească la Craiova sau la zona Doljului. Acest lucru este cât se poate de evident, mai ales că aparent locuim într-un judeţ modest, comparativ cu altele, în ceea ce priveşte resursele turistice. Totuşi, specialiştii în domeniu sunt de părere că pe măsură ce zona se va dezvolta şi vor exista drumuri de acces spre litoral, şi turismul de tranzit, ce-i drept, va cunoaşte o creştere. „Ne aflăm în zonă de tranzit spre litoral. Circulaţia turistică este însă direct influenţată de infrastructură“, a declarat Cornel Bunget, reprezentantul în regiune al Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Altfel spus, în prezent, starea proastă a drumurilor reprezintă, ca şi în celelalte zone din ţară, un impediment major pentru dezvoltarea turismului.
„Dezvoltarea economică a judeţului va duce la extinderea turismului“
În aşteptarea unei îmbunătăţiri a infrastructurii în regiune, potrivit reprezentantului ANT, deocamdată în Craiova putem vorbi de turism de business. „În judeţ, patrimoniul turistic s-a mai îmbogăţit cu patru hoteluri, din care trei se vor deschide în următoarea perioadă, şi o pensiune. În prezent, în Craiova putem vorbi de turism de business“, a afirmat Cornel Bunget. Trendul este evident, mai ales că, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern privind clasificarea structurilor de primire turistică publicat pe site-ul ANT, unul din criteriile minime pentru hotelurile de trei, patru şi cinci stele este să aibă sală cu dotările aferente pentru organizarea de întâlniri de afaceri, congrese, recepţii şi conferinţe. „Dezvoltarea economică a judeţului va duce la o extindere a turismului. Aşteptăm să vedem cu ce investitori vor semna Daewoo şi Electroputere, pentru că momentul va atrage după sine o creştere a numărului de delegaţi, care vor fi curioşi să vadă zona“, a explicat Bunget.
„Vâlcea este în primele cinci judeţe cu potenţial turistic din ţară“
Potrivit reprezentantului în regiune al ANT, cel mai dezvoltat judeţ din regiunea Oltenia este Vâlcea. „Vâlcea este în primele cinci judeţe cu potenţial şi patrimoniu turistic din ţară. Acolo există peste 10.000 de locuri de cazare“, a spus Cornel Bunget. Potrivit acestuia, trebuie avut însă în vedere şi faptul că dezvoltarea turistică apare şi ca urmare a cererii, aceasta, la rândul ei, fiind influenţată de ofertă. Astfel, trebuie să existe o strategie atât la nivel naţional, cât şi local şi trebuie să existe înţelegere şi implicare atât a potenţialilor investitori, cât şi a primăriilor. „În Craiova, de exemplu, consiliul local a stabilit o taxă maximă de cazare de 5% pentru fiecare turist, în timp ce în Braşov, este de doar 3%“, a adăugat Bunget. Alt exemplu dat de Bunget este şi cel al Staţiunii Rânca, neacreditată, deocamdată, unul dintre motive fiind şi acela că există două primării care administrează zona, astfel că nu există o strategie unitară.
„Doljul nu trebuie luat din contextul regiunii Oltenia“
Faptul că există potenţial, dar nevalorificat, este susţinut şi de reprezentanţii agenţiilor de turism. „Resurse există. În nordul Olteniei există o salbă de mănăstiri (printre care Mănăstirea dintr-un Lemn, Tismana, Horezu, Polovragi, Bistriţa) la fel sau chiar mai frumoase decât cele din Bucovina. Diferenţa este însă promovarea“, a declarat Marian Nicola, general manager Mapamond. Potrivit acestuia, Doljul nu trebuie luat din contextul regiunii Oltenia şi al euroregiunii formate din Oltenia şi Bulgaria de Nord. „Această zonă ar trebui privită ca o euroregiune pe care Dunărea, ca factor de atracţie, o uneşte“, a explicat Nicola, care e de părere că turismul în zonă se va dezvolta o dată cu construirea podului Vidin-Calafat. În plus, o mână de ajutor în acest sens o va da şi dispariţia conceptului de graniţă judeţeană când vine vorba de turism.
Festivalurile tradiţionale şi atelierele meşteşugăreşti atrag turişti
Pe lângă Dunăre, al cărei potenţial nu este încă exploatat de olteni – nu există port turistic, plaje amenajate -, Oltenia se poate mândri cu o serie de atuuri turistice, la rândul lor neexploatate încă. „La Gighera există izvoare ale căror calităţi curative au fost descoperite de nemţi“, a explicat Marian Nicola. Acolo ar putea fi făcute două ştranduri, o clinică şi câteva bungalouri.
În plus, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, oltenii ar trebui să se gândească să promoveze mai mult meşteşugurile tradiţionale şi manifestările şi festivalurile specifice (cum e cazul Sărbătorii Bujorului, de la Pleniţa), care sunt deosebit de atractive pentru turişti. „În prezent, sărbătorile locale nu sunt puse în valoare“, a spus Nicola, dând exemplul festivalului Sarmalelor de la Praid, din Harghita, care nu este conceput ca un eveniment la care se mănâncă şi se bea, ci ca unul care să atragă turiştii.
Potrivit acestuia, alt element cu potenţial turistic este reprezentat şi de atelierele meşteşugăreşti din Horezu (olărit), dar şi din Bechet (covoare tradiţional olteneşti, foarte apreciate la export).
