In fiecare an, in cadrul Zilelor Craiovei, are loc Târgul Mesterilor Populari, manifestare ce incearca revitalizarea mestesugurilor populare traditionale, a acelor obiecte care prin valoarea lor sunt departe de ceea ce numim kitsch. Varietatea si frumusetea produselor mestesugaresti transforma centrul orasului
intr-un adevarat muzeu.
Peste o suta de mesteri populari din toate partile tarii au poposit in Cetatea Baniei cu desagile pline de obiecte facute de mâinile dibace ale celor care duc mai departe ceea ce este pur românesc si frumos. Vase de ceramica, obiecte din lemn, sculpturi si icoane, covoare si costume populare si tot felul de minunatii care ies din mâinile celor care stiu sa dea viata lutului si lemnului sunt expuse pe aleile parcului strajuite de statuile personalitatilor Craiovei. Fiecare mester are arta si povestea lui trasmisa din generatie in generatie, cu care se mândreste si pe care stie cum sa o vânda. In fata acestor oameni, banii nu mai au insa nici o valoare si nimic nu pare prea scump pentru ca totul trece prin mâna si sufletul artistului. Nea Ion este din Oboga, are 75 de ani si se ocupa cu olaritul de când se stie. De un an insa arta i-a furat-o fiul sau si acum el este doar profesor pentru ca l-au lasat ochii si mâinile. „Asta a fost viata mea si de când ma stiu am facut oale si ulcele din lut. Acum insa nu mai pot pentru ca imi tremura mâinile si nu mai vad, dar sunt profesor pentru fiul meu care a deprins repede meseria, ca mereu fura câte un pic de la mine“.
A fost prezent la Craiova la fiecare editie a târgului si are deja clienti vechi care il cauta. O femeie cumpara o cana mare, de 50.000, ii da 100.000 si nu vrea rest. Batrânul o priveste si ii spune: „Te cunosc, ca si anul trecut ai luat de la mine, dar cana face doar 50. De nu vrei rest, mai ia si un castron de mamaliga si suntem chit“. Nea Ion ramâne cu clientii lui, iar mai incolo se cinstesc cu nitica palinca de Maramures alti mesteri populari. „Mai ia o gura, ca-i tare buna si e de la noi, din Maramu, ca la voi la Cluj nu e asa palinca“, a spus catre „vecinu’“ sau, un mester din localitatea clujeana Huedin, un sculptor din Maramures care alaturi de fiii sai le arata oltenilor cum se poate transforma in arta o bucata de lemn. Drept multumire pentru palinca, ardelenii i-au invitat la masa.
Craiovenii s-au indulcit cu alvita si turta dulce
Fara sa para deranjat de lumea care roia in jurul lui si de zgomotul orasului, Dumitru Ogasanu, un baietel de sapte ani din Oboga, modela incet lutul moale si maroniu. Voia sa faca un catel. „Nu iese frumos, ca trebuie sa schimb apa si nu stim de unde sa iau alta, dar daca mai lucrez la el voi reusi“, a spus baietelul atent la miscarile mâinii si la forma pe care trebuia sa o capete lutul alunecos. Din peisaj nu puteau lipsi nici costumele traditionale si bijuteriile romilor si cazanele si alambicurile lor de arama, lânga tarabele lor fiind si un afis prin care craiovenii erau anuntati ca ei cumpara arama si fier. Pe ritmurile sârbelor si horelor oltenesti pe care le cântau si le jucau taraful si Ansamblul Folcloric „Dor calator“, plimbarea prin târg te facea sa te simti mândru ca esti craiovean, iar când taraful a inceput sa cânte „M-a facut mama oltean“ cu greu puteai rezista tentatiei de a nu te prinde in hora. Si, daca de joc mai puteai scapa, de câteva calorii in plus nu aveai nici o sansa pentru ca nu poti sa pleci de la târg fara sa cumperi o bucata de turta dulce si o alvita si sa te mai bucuri pentru câteva minute de copilarie.
Kitschul, separat de arta
Organizatorii au separat in acest an mesterii populari de vânzatorii ambulanti care si-au instalat tabara lânga Biserica „Sfântul Dumitru“. „In acest an am separat kitschul de arta populara si am organizat doua târguri- la teatru sunt mesterii populari, iar la «Sfântul Dumitru» vânzatorii ambulanti“, a spus Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei
