Ministrul Economiei Varujan Vosganian a prezidat joi, 22 august 2013, prima reuniune a Grupului de lucru interinstituţional pentru elaborarea şi implementarea “Planului de acţiuni pentru industria siderurgică din România”.
La reuniunea care a avut loc la sediul Ministerului Economiei au participat ambasadorul Mihnea Constantinescu de la Cancelaria primului-ministru şi secretarul de stat din ME, Adrian Ciocănea. Din Grupul de lucru interinstituţional pentru elaborarea şi implementarea “Planului de acţiuni pentru industria siderurgică din România” fac parte reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Consiliul Concurenţei, Ministerul Finanţelor Publice, Departamentul pentru Energie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Institutul National de Statistică, Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Asociaţia de Standardizare din România, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educatiei Naţionale şi Comisia Naţională de Prognoză.
Ministrul Varujan Vosganian a propus ca, până la sfârşitul lunii septembrie 2013, să fie definitivată „o formulă coerentă” a Planului de acţiuni pentru industria siderurgică şi ulterior să fie dezvoltate trei planuri similare specifice privind industria aluminiului, industria chimică şi industria de automobile.
Ministrul a prezentat, în linii mari, Planul de acţiuni privind oţelul, asumat de Comisia Europeană, referindu-se la necesitatea adaptării acestuia la specificul naţional al României. „Trebuie să oferim soluţii şi nu să lucrăm doar în cadrul instituţional existent fără consultarea partenerilor din mediul privat”, a declarat Vosganian. Domnia sa a spus că nu este normal să ajungem să exportăm fier vechi aproape cât producţia de oţel electric a României. Ministrul a explicat faptul că fiecare ţară ar trebui să aibă varianta naţională a Planului Comisiei Europene privind oţelul şi a precizat că România a fost extrem de activă în această privinţă.
Vineri, 23 august 2013, va avea loc la sediul ME o nouă reuniune de lucru pe tema Planului de acţiuni pentru industria siderurgică din România, la care sunt invitate să participe principalele companii de profil din ţară şi asociaţii ale siderurgiştilor, dintre care amintim: ArcelorMittal Galaţi şi Hunedoara, COS Târgovişte, Industria Sârmei Câmpia Turzii, TMK Reşiţa, Tenaris Silcotub Zalău, Remat Holding Co., Uniunea Producătorilor de Oţel din România, Federaţia METAROM şi Societatea Română de Metalurgie.
Comisia Europeană a lansat pe 11 iunie comunicarea COM(2013)407 final – Plan de acţiune pentru o industrie siderurgică competitivă şi durabilă în Europa.
Provocările cu care se confruntă sectorul siderurgic naţional identificate de altfel şi la nivel european se referă în principal la:
1. Asigurarea unui mix energetic echilibrat care să ţină seama de consumul specific al acestei industrii, inclusiv producerea in comun a energiei electrice din diferite surse.
2. Clarificarea problematicii certificatelor de emisii a gazelor cu efect de seră atât in ceea ce priveste alocarea, cât si comercializarea acestora simultan cu stabilirea de măsuri ce privesc impactul de mediu al produselor siderurgice provenite din statele terţe.
3. Evaluarea, impreună cu instituţiile abilitate ale statelor membre a posibilelor acţiuni de evaziune fiscală şi luarea de măsuri impotriva pietei ilegale de produse din otel;
4. Stimularea cererii de otel prin promovarea obiectivelor investiţionale din ”Planul national de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă” din semestrul II/2013; asigurarea unei mai bune capacităţi de previziune pentru companiile siderurgice ;
5. Analizarea posibilităţilor de utilizare a fondurilor structurale, impreună cu autorităţile regionale, cu scopul de a atenua impactul social al restructurării sectorului siderurgic.
6. Utilizarea instrumentelor de politică comercială (negocieri comerciale/instrumente de protectie comercială etc.) astfel incât toti producătorii de oţel din România să aibă acces la pietele terte; de asemenea aplicarea de măsuri împotriva practicilor comerciale neloiale din partea ţărilor terţe;
7. Creşterea alocărilor pentru Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Otel.
