Ministrul agriculturii, Stelian Fuia, acuza într-un interviu acordat GdS acum două săptămâni lipsa de iniţiativă a autorităţilor locale din Dolj, care pierd zeci de milioane de euro deoarece nu au reuşit să înfiinţeze nici un grup de acţiune locală (GAL). Doljul şi Gorjul sunt singurele judeţe din Oltenia unde nu s-a înfiinţat nici un GAL. GdS a încercat să afle motivele pentru care nu suntem în stare să atragem banii europeni.
Pentru a înţelege mai bine importanţa acestor GAL-uri, trebuie spus din capul locului că ele reprezintă un parteneriat local, un fel de parteneriat public-privat, constituit din parteneri provenind din diferite sectoare socio-economice locale. Aceşti parteneri pot fi primăriile, firmele private şi ONG-urile. GAL-urile sunt finanţate din fonduri ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală care se derulează în perioada 2007-2013. Conduse, de regulă, de către primarul unei comune membre a GAL-ului, aceste structuri beneficiază de o finanţare de 2,8 milioane de euro fiecare, bani pe care îi cheltuiesc pe proiectele pe care le aduc firmele sau ONG-urile. Mai simplu spus, un GAL decide ce proiecte sunt fezabile și pot primi finanţare, iar principalul avantaj este că scapă de lupta clasică dusă pe la ministere pentru aprobarea proiectelor. Odată semnat contractul de finanţare cu organismul de implementare, GAL-ul îşi gestionează singur proiectele şi împarte cum crede că este mai folositor suma de 2,8 milioane de euro. Asta înseamnă reabilitarea drumurilor, a căminelor culturale, sprijinirea fermelor, a IMM-urilor din mediul rural şi multe altele.
Singurul inconvenient, dacă se poate spune aşa, este faptul că membrii săi trebuie să fie foarte bine organizaţi şi buni administratori, deci este nevoie de mâna forte a unui primar descurcăreţ. În cadrul acestor GAL-uri, primarii trebuie să facă ceea ce nu reuşesc de unii singuri, adică să elaboreze un plan de dezvoltare a comunei, să stabilească priorităţile comunităţii, lucruri cu care edilii noştri nu prea sunt obişnuiţi. Dacă la aceste lucruri adăugăm şi faptul că primarii trebuie să lase orgoliile de o parte şi să tragă împreună la aceeaşi căruţă, atunci poate înţelegem mai bine de ce în Dolj lucrurile au încremenit. În plus, membrii Grupurilor de Acţiune Locală trebuie să aleagă un conducător din domeniul administrativ sau financiar capabil să administreze fondurile publice şi să asigure o activitate satisfăcătoare şi legală a parteneriatului, în gestionarea fondurilor publice. Or, ce primar se gândeşte la binele comunităţii şi nu la modul în care să pună mâna pe găina cu ouăle de aur?
Doljenii, la mica ciupeală
Şi totuşi, Doljul trăieşte un paradox la acest capitol. A avut cel mai avansat dosar din ţară la ultima sesiune de depuneri care expiră pe 30 aprilie, iar cel care s-a ocupat de dosar a fost Valentin Mitrică, primarul din comuna Giurgiţa, arestat pentru matrapazlâcuri cu fonduri publice. „La noi sunt două probleme. Prima se referă la cine este şeful. Fiecare primar vrea să conducă el, de aici şi această situaţie. A doua este legată de partea de cofinanţare şi de prioritatea proiectelor“, a spus unul dintre cei implicaţi, sub protecţia anonimatului. Directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OPDRP), Dragomir Brumar, spune că mai există şansa ca Doljul să aibă un GAL. „În Dolj au fost două proiecte pe GAL, dar s-au terminat nefericit. Vestea bună este că acum avem un GAL pe ţeavă“, a spus Brumar. El a explicat că iniţiativa asocierii le aparţine membrilor GAL. „Noi nu putem să-i forţăm să se asocieze. Am prezentat tuturor primarilor despre ce este vorba, avem echipă de promovare. Nu există primar care să nu ştie sau să nu fi auzit de GAL. Dar ştiţi care este diferenţa între această zonă şi celelalte? În alte părţi, oamenii întreabă cum pot să facă să atragă mai mulţi bani. Aici te întreabă cât le dăm ca să depună proiecte“, a declarat directorul OPDRP.
La alţii se poate
Şi, totuşi, în alte judeţe din Oltenia, primarii s-au înţeles între ei şi au reuşit să înfiinţeze GAL-uri. De exemplu, în judeţul Olt, primarul din comuna Ghimpeţeni, Constantin Ciobanu, cel care conduce Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Vedea – Găvanu – Burdea“, a povestit GdS cum a reuşit acest lucru. „Noi am semnat contractul de finanţare şi am lansat prima sesiune de proiecte. Vrem ca în acest an să lansăm două sesiuni. Din grupul nostru fac parte 16 primării, dintre care una din Teleorman, trei ONG-uri şi IMM-uri. În total sunt 70 de membri. Noi sperăm să lansăm 16-17 proiecte prin care care să reabilităm parcuri, cămine culturale, să dezvoltăm activităţi turistice, industriale. Un lucru bun se face cu insistenţă şi dăruire. E un lucru mare că am reuşit“, a spus Ciobanu. Şi la Mehedinţi s-a înfiinţat Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Cloşani“. „Oamenii au înţeles că este nevoie de un parteneriat public-privat. Nu ştiu cum se va derula faza de implementare pentru că este nevoie de specialişti. Nouă ne-a luat doi ani pentru a-l înfiinţa. Am studiat GAL-uri din alte ţări pentru a înţelege mai bine. Grupul are un buget de patru milioane de euro şi este vorba despre implementarea a o sută de proiecte“, a declarat unul dintre cei care s-au ocupat de înfiinţarea GAL-ului din Mehedinţi. Pentru primarul din comuna Dăeşti din Vâlcea, Ion Dobre, cel care conduce Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Castra Traiana“, înfiinţarea grupului a fost o adevărată provocare. „Doi ani mi-am mâncat zilele. Prima dată am participat la cursuri. Din cele 2,8 milioane de euro, cât este contractul de finanţare, 570.000 de euro sunt pentru funcţionarea GAL-ului. Acum organizăm concursuri pentru a angaja specialişti“, a spus Dobre. Primarul consideră că una dintre provocări este lipsa banilor. „Nu am putut lua credite de la bănci, aşa că am strâns noi banii. Problema este că noi trebuie să avem banii şi apoi ni-i decontează. Primarii au fost încântaţi pentru că nu mai trebuia să stea la marea luptă de la ministere. Avantajul este că şi noi, primăriile, putem depune proiecte şi am decis ca valoarea unui proiect să fie de maximum o sută de mii de euro pentru a beneficia cât mai mulţi. Am avut şi noroc ca firmele să fie de acord. Mulţi s-au retras pe parcurs, dar nu ne-am lăsat. Secretul este ca persoana care porneşte la drum să-şi dedice jumătate din timpul zilei acestui lucru, să găsească colaboratori. În viitor, aceste GAL-uri vor deveni mici OPDRP-uri locale. Şase pensiuni dacă vom construi prin aceste proiecte, suntem bucuroşi. Suntem bucuroşi că nu mai stăm pe la ministere după aprobări. Sumele sunt mai mici, dar este un început“, a declarat primarul Ion Dobre.
