Statul român a acceptat prelungirea condiţiilor din contractul de privatizare încheiat acum patru ani cu Ford, dar plafonează ajutoarele care vor fi acordate Ford la 75 de milioane de euro, adică la jumătate din cât fuseseră promise iniţial companiei producătoare de autoturisme, şi obligă producătorul auto la plata unor penalităţi importante. Până acum s-au fabricat 100 de autovehicule Ford B-Max în uzina din Bănie.
Ford pierde 68 de milioane de euro din ajutorul pe care trebuia să îl plătească statul român, respectiv încă 14 milioane de euro, bani pe care compania îi va plăti sub formă de penalităţi, pentru că nu a respectat condiţiile postprivatizare.
Statul a aprobat actul adiţional la contractul de privatizare dintre Ford România şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pentru prelungirea termenelor contractuale până la 31.12.2012. Un proiect de ordonanţă de urgenţă, postat deja pe site-ul AVAS, ar urma să fie adoptat în acest sens. Potrivit proiectului, Ford va trebui să achite statului penalităţi reprezentând 25% din valoarea plătită de companie pentru preluarea uzinei auto din Craiova, în urmă cu patru ani. Penalităţile depăşesc puţin 14 milioane de euro. Contractul de privatizare a Automobile Craiova (AUCS sau compania care gestiona defuncta Daewoo) prevedea ca în interval de patru ani de la preluarea efectivă a fabricii, Ford să investească 675 de milioane de euro la Craiova şi se angajase să ajungă la un volum al producţiei de 250.000 de autovehicule pe an. Dar din 2008 întreaga industrie auto a intrat în declin, iar Ford nu s-a mai putut ţine de promisiunile făcute în legătură cu Craiova. Autorităţile statului precizează, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă, că Ford se angajează să plătească penalităţile „drept compensaţie pentru nerealizarea numărului de autovehicule asumat prin contract“. Încă din 2010, Ford a solicitat prelungirea termenului de realizare a investiţiilor şi de producere a autovehiculelor în uzina craioveană.
Scad la jumătate ajutoarele de stat
Potrivit proiectului de ordonanţă publicat pe site-ul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), se impune „acomodarea ajutoarelor de stat autorizate, cu noile condiţii din planul de afaceri şi din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, achitarea penalităţilor prevăzute în contract, drept compensaţie pentru nerealizarea numărului de autovehicule asumat prin contract“. Ford ar fi trebuit să primească de la statul român 143 de milioane de euro drept ajutor de stat regional. Dar întârzierea producţiei la Ford a determinat statul român să plătească doar o primă tranşă de 17 milioane de euro, aferente anului 2009, conform unui răspuns transmis către GdS de Ministerul Finanţelor Publice. De atunci şi până acum, plata ajutoarelor de stat către Ford a fost sistată, pe motiv că producătorul auto nu şi-a îndeplinit atribuţiile din contract privind producţia. Nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă arată că vor fi plafonate ajutoarele de stat investiţionale ale Ford de la 143 de milioane de euro la 75 de milioane de euro. De asemenea, Ford renunţă la ajutorul de stat pentru formare profesională, care s-ar fi cifrat la 57 de milioane de euro.
Scade volumul producţiei promise
Ford ar fi trebuit să investească la Craiova 675 de milioane de euro, iar producţia ar fi trebuit să ajungă la 250.000 de autovehicule pe an, numai că până acum s-au produs în jur de 100 de autovehicule Ford B-Max, considerate ca fiind vehicule de pre-serie. Zilele trecute, Ford B-Max a fost lansat la Salonul Auto de la Geneva. Ford estimează că va avea în Europa pierderi de 500-600 de milioane de euro, dar compania speră să limiteze aceste pierderi, să le compenseze datorită succesului pe care îl anticipează că îl va avea Ford B-Max în Europa, a afirmat la Geneva directorul Companiei Naţionale de Vânzări a Ford România, Henrik Nensen. În nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă se arată că numărul de autovehicule ce vor fi produse la Craiova se diminuează „semnificativ“, fără a spune exact numărul de maşini ce vor fi produse: „În cadrul negocierilor s-a constatat faptul că angajamentul investiţional va fi realizat în totalitate, capacităţile de producţie la care s-a angajat cumpărătorul vor fi dezvoltate pe platforma de producţie de la Craiova, dar numărul de autovehicule pe care le va produce, în intervalul stabilit prin actul adiţional, va scădea semnificativ“. Comisia Europeană trebuie să se pronunţe cu privire la actul adiţional propus de statul român. Pe 19 martie 2012, se împlinesc patru ani de la preluarea efectivă a fabricii auto din Craiova de către Ford şi tot atunci încep să curgă penalităţile.
Ce modificări survin la contract
Proiectul de ordonanţă postat pe site-ul AVAS prevede următoarele: „Pe baza noilor elemente de piaţă, a analizei privind situaţia competitorilor şi a constatării unor întârzieri, din motive obiective, în derularea procesului de restructurare a celor trei companii controlate direct sau indirect, Ford Motor Company a negociat cu Comisia de Negociere nominalizată de Guvernul României încheierea unui act adiţional la contract, care prevede: simplificarea procesului de restructurare prevăzut în contract; prelungirea până la 31.12.2012 a termenelor de realizare a obligaţiilor postprivatizare asumate de cumpărător prin contract şi simplificarea procedurii de eliberare a garanţiilor pentru executarea investiţiilor; acomodarea ajutoarelor de stat autorizate, cu noile condiţii din planul de afaceri şi din contractul de vânzare cumpărare de acţiuni; achitarea penalităţilor prevăzute în contract, drept compensaţie pentru nerealizarea numărului de autovehicule asumat prin contract“. Amintim că Ford trebuia să realizeze restructurarea companiei prin fuziunea dintre fosta Daewoo, Automobile Craiova şi Mecatim Timişoara, iar după ce acest proces s-ar fi încheiat, ar fi trebuit să apară o companie de stat care să preia activele pe care Ford nu le-a solicitat. Nici până la această dată fuziunea nu s-a realizat şi nici compania de stat care să gestioneze terenurile şi clădirile lăsate pe dinafară de Ford nu a apărut. Anul trecut, Asociaţia Investitorilor de pe Piaţa de Capital a făcut o sesizare la Bruxelles, acuzând Ford că foloseşte ajutor de stat ilegal, pentru că dispune de trei ani de activele statului român. Ford a precizat, la vremea respectivă, că o întârziere este de natură obiectivă.
Ford nu comentează
Contactaţi de GdS, reprezentanţii companiei susţin că se vor continua investiţiile la Craiova, dar nu dezvăluie numărul de autovehicule care vor fi produse anul acesta şi nici anexele la contractul de privatizare care ar urma să fie desecretizate. Anexa privind ajutorul de stat, angajamentul de despăgubire privind mediul, planificarea investiţiilor pe ani, planul de afaceri etc. „Politica Ford este aceea de a nu face comentarii, având în vedere că acest proces, din punct de vedere procedural, nu s-a încheiat încă. Vom oferi mai multe detalii la momentul oportun. Cu toate acestea, menţionăm că Ford îşi păstrează angajamentul faţă de România, pe măsură ce continuăm să investim peste 675 de milioane de euro în vederea transformării fabricii de la Craiova într-o unitate modernă şi competitivă la nivel global“, au declarat reprezentanţii companiei, pentru GdS.
Ford în cifre:
– preţul plătit iniţial de către Ford pe fosta Daewoo a fost de 57 de milioane de euro;
– ulterior, Comisia Europeană a decis că era ajutor de stat ilegal, astfel că producătorul auto a mai plătit statului 27 de milioane de euro;
– din întregul ajutor de stat pentru investiţii, de 143 de milioane de euro, statul le-a plătit celor de la Ford doar 17 milioane de euro;
– în fabrica din Craiova au fost asamblate până anul trecut în jur de 14.000 de autoutilitare Transit Connect, dar producţia s-a mutat la Valencia, în Spania;
– din ianuarie 2012, automobilul Ford B-Max a intrat în producţia de pre-serie, iar până acum s-au fabricat aproximativ 100 de autovehicule.
