Peste 730.000 de noi contracte de muncă au fost încheiate după aplicarea noului Cod al Muncii, din 1 mai, iar 128.806 au încetat deja, în multe dintre cazuri fiind vorba de înregistrarea lucrătorilor ca zilieri, a declarat, ieri, ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale a precizat că în perioada 1 mai – 25 iulie au fost înregistrate 736.563 de noi contracte de muncă, în timp ce 128.806 dintre ele au încetat în acelaşi interval.
Înăsprirea sancţiunilor va scoate la suprafaţă munca la negru
Sebastian Lăzăroiu a afirmat că acest lucru a fost luat în calcul de la început, autorităţile aşteptându-se ca, odată cu înăsprirea sancţiunilor, angajatorii să înceapă să scoată la suprafaţă munca la negru. Ministerul muncii a dispus, în ultimele două săptămâni, un control pentru a vedea care au fost motivele pentru care o parte dintre noile contracte au fost ulterior închise. Demnitarul a precizat că până în 8 iulie fuseseră înregistrate 627.579 de contracte noi şi tot până la aceeaşi dată 94.696 încetaseră (adică 15 la sută), iar Inspecţia Muncii a identificat mai multe situaţii.
Trecere de la contract de muncă la registrul pentru zilieri
Verificările făcute pe un eşantion de aproximativ 27.000 de contracte încetate, din cele 94.696, au arătat că principalul motiv a constat în trecerea de la contract de muncă la registrul pentru zilieri (30 la sută din cazuri). „După 1 mai, pe noul Cod al Muncii s-a încheiat un contract de muncă, dar, la un moment dat, persoana respectivă a fost înregistrată ca zilier“, a explicat ministrul Lăzăroiu.
El a atras însă atenţia că o persoană trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a putea fi înregistrată ca zilier, respectiv să fie necalificată şi să presteze muncă ocazional, nu mai mult de 90 de zile.
„Încă suntem în intervalul de graţie de 90 de zile, dar vom fi cu ochii pe aceste contracte“, a avertizat Lăzăroiu. El a mai spus că în 22% dintre cazuri a fost vorba de persoane care lucrau cu agenţi de muncă temporară, care închiriaseră forţa de muncă, iar misiunea de muncă se finalizase.
„Este o situaţie plauzibilă pe care o putem înţelege“, a afirmat demnitarul, adăugând însă că au fost depistate şi situaţii în care angajatorii au încetat un număr de contracte de muncă, dar au continuat să păstreze oamenii să lucreze la negru.
„Unu la sută sunt situaţii de care ne-a fost cel mai teamă: angajaţi cărora le-a încetat contractul, dar lucrau în continuare acolo, la negru“, a declarat ministrul muncii. El a precizat că au fost identificate multe alte situaţii, unele justificabile, precum: angajaţi care nu au reuşit să treacă de perioada de probă, angajaţi care erau încadraţi pe perioadă determinată, încetarea activităţii unor firme sau cazuri de concedieri colective.
Peste 270.000 de firme au cel mult patru angajaţi
Ministrul muncii a declarat că în România sunt peste 270.000 de firme care au cel mult patru angajaţi, acestea nefiind raportate de către Institutul Naţional de Statistică (INS), motiv pentru care numărul salariaţilor raportat de această instituţie diferă de cel al ministerului. El a explicat că în luna mai, spre exemplu, INS raporta 24.000 de salariaţi noi, iar MMFPS 200.000 de noi contracte, ceea ce înseamnă că un angajat putea să aibă mai multe contracte.
Inspectorii de muncă au identificat 150 de persoane care continuau să muncească pentru o firmă de construcţii din Dâmboviţa, după ce angajatorul a dispus încetarea contractelor de muncă, a mai precizat ministrul muncii. Acesta a declarat că angajatorul respectiv a continuat să păstreze lucrătorii la negru, după ce a închis contractele de muncă ale acestora. În acest caz s-a întocmit dosar penal, având în vedere că noul Cod al Muncii prevede că prestarea muncii la negru de mai mult de cinci persoane constituie faptă penală.
Inspectorii de muncă au aplicat amenzi de 100.000 de lei
Lăzăroiu a transmis angajatorilor că, deşi înţelege că este încă o perioadă dificilă în care angajatorii au nevoie să reducă costurile, aceste reduceri nu se pot face pe seama bugetului de stat. De asemenea, el a solicitat angajaţilor să nu accepte munca la negru, mai ales că noul Cod al Muncii îi protejează din acest punct de vedere. Sebastian Lăzăroiu a menţionat că Inspecţia Muncii va continua să facă controale pentru a depista munca la negru. „Am spus de când am venit la minister, că motivul principal va fi să întărim inspecţiile: Inspecţia Muncii şi Inspecţia Socială. În perioada următoare vom prezenta şi alte rezultate, pe partea de Inspecţie Socială“, a mai spus Lăzăroiu.
Lăzăroiu susţine orice iniţiativă pentru nevoiaşi
Ministrul muncii susţine că nu există o formă finală a propunerii coaliţiei privind coşul pentru pensionari, dar că el va susţine orice intenţie care îi vizează pe cei care au nevoie, cu impact bugetar minim. Lăzăroiu a spus că există o discuţie în cadrul coaliţiei în legătură cu introducerea coşului pensionarilor, pornind de la o iniţiativă a UNPR, dar că nu există o formă finală a acestei propuneri. „Susţin, la nivel de intenţie, orice iniţiativă, care ţinteşte pe cei care au nevoie, şi cu impact bugetar minim. Trebuie să ţintim spre cei mai săraci“, a mai spus ministrul.
