Anual, zeci de copii ajung în centrele de plasament de pe teritoriul judeţului Gorj. Unii se reîntorc în familii, dar există şi micuţi care sunt declaraţi adoptabili şi cărora autorităţile reuşesc să le găsească o familie oferind-le astfel, şansa la o viaţă mai bună.
De ce renunţă unii oameni la copiii cărora le-au dat viaţă? Motivele sunt diferite de la caz la caz: sărăcia, lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuinţe, imposibilitatea de a-şi creşte micuţul în condiţii decente. Aflaţi în situaţii-limită, unii părinţi solicită ajutorul autorităţilor din domeniul asistenţei sociale. În alte cazuri este vorba de tinere care au rămas însărcinate fără să-şi fi dorit acest lucru şi care au decis să-şi dea copilul spre adopţie. Micuţii pe care părinţii lor nu-i mai vor ajung la asistenţi maternali, iar reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj încep procedurile de pregătire a adopţiei. Cu cât sunt mai mici, cu atât cresc şansele lor de a avea o familie, deşi legislaţia consideră adopţia ca fiind ultima soluţie pentru protecţia unui copil. Majoritatea familiilor care vor să înfieze îşi doresc un copil de maximum doi ani, iar cei trecuţi de cinci ani au slabe şanse să-şi găsească părinţi. În cazul unei eventuale adopţii, potenţialii părinţi primesc informaţii doar despre etnia copilului, starea lui de sănătate, eventuale boli ereditare şi dacă mama a avut probleme cu alcoolul sau drogurile pe perioada sarcinii.
Mai mulţi părinţi apţi să adopte decât copii
În ultimii trei ani, peste 60 de copii din judeţul Gorj a fost adoptaţi şi de atunci trăiesc alături de noua familie. Potrivit reprezentanţilor DGASPC Gorj, în anul 2007, 34 de persoane şi familii cu domiciliul în judeţ au depus dosare pentru obţinerea statutului de persoană/familie aptă să adopte un copil. În acelaşi an, 28 de micuţi au fost adoptaţi. În anul 2008, 27 de persoane/familii au depus dosare pentru obţinerea statutului de persoană/familie aptă să adopte, iar 22 de familii au avut copii încredinţaţi în vederea adopţiei sau adoptaţi. „În acel an, în trei cazuri s-a revocat încredinţarea în vederea adopţiei. În 2009, 26 de persoane/familii au depus dosare pentru obţinerea statutului de persoană/familie aptă să adopte. Doar 16 familii au copii încredinţaţi în vederea adopţiei. În acelaşi an, 13 copii cu vârste între unu şi 12 ani au fost declaraţi adoptabili. Nu toate persoanele sau familiile care îşi doresc un copil îl pot avea“, a declarat Cristina Covei, reprezentanta DGASPC Gorj.
O situaţie care apare frecvent este aceea când asistentul maternal care a avut grijă de un copil manifestă dorinţa de a-l înfia. Chiar anul trecut, un asistent maternal profesionist a decis să adopte micuţul pe care îl avea în plasament. „În judeţul Gorj există 139 de asistenţi maternali profesionişti, dintre care 134 au 172 de copii în plasament“, a spus Cristina Covei. Procedura de înfiere-adopţie a unui copil este destul de anevoiasă.
Asistenţii maternali, posibili părinţi adoptivi
Între asistentul maternal care are în plasament un copil şi micuţul respectiv se naşte o legătură emoţională care se desface greu. De aceea, în multe cazuri, imediat ce copilul este declarat adoptabil, asistentul maternal încearcă să-l înfieze. În judeţul Gorj nu au existat cazuri de retragere a atestatului de asistent maternal profesionist, dar au fost situaţii în care asistenţii maternali, după expirarea atestatului (care are o valabilitate de trei ani), nu au mai fost reatestaţi întrucât nu mai îndeplineau condiţiile. Nu au existat cazuri de abuzuri, potrivit reprezentanţilor DGASPC Gorj. „Spre deosebire de plasament, unde copilul poate fi dat altui asistent maternal în cazul în care lucrurile nu decurg cum trebuie, adopţia este ireversibilă şi, de aceea, în primul rând ne gândim la binele copilului, chiar dacă uneori familiile adoptive se grăbesc. Fiecare caz este tratat şi monitorizat cu grijă, pentru a nu apărea probleme“, a declarat Cristina Covei. Aceasta a mai spus că, potrivit situaţiei existente la 1 ianuare pentru anul 2010, se urmăreşte eliberarea a 26 de atestate de adopţie şi obţinerea unui număr de 24 de sentinţe civile de încuviinţare a deschiderii procedurii de adopţie.
Zeci de copii, înfiaţi în străinătate
În perioada în care se încuviinţau adopţiile internaţionale, 62 de copii au fost adoptaţi în străinătate. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 25/2007, evoluţia copiilor şi relaţiile dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi au fost urmărite pe o perioadă de doi ani după încuviinţarea înfierii, prin intermediul Comitetului Român pentru Adopţii.
