Programul de izolare termică a clădirilor vechi din Craiova a devenit o Fata Morgana. Nu se ştie cine, nu se ştie cum şi, mai ales, nu se ştie când vor fi alocaţi banii din bugetele ministeriale şi locale, iar proprietarii de apartamente nu au idee de unde vor scoate 1.000 sau 5.000 de euro fiecare, partea lor la reabilitare. Colac peste pupăză, oamenii sunt avertizaţi că, în cazul în care lucrarea în sine nu se mai execută, trebuie să dea înapoi banii pe care i-a cheltuit statul pentru expertizare, auditare şi proiectare.
Dintre miile de imobile din Craiova construite între 1950 şi 1990, care ar putea beneficia, teoretic, de bani pentru reabilitarea termică, doar opt au ajuns pe listă la guvern. Hârtiile vor fi analizate lae sfântu’ aşteaptă, care va decide cine şi când primeşte fonduri pentru proiectare şi izolarea termică a locuinţelor. Când şi acest hop va fi fost trecut, musai să înceapă distracţia: statul şi primăria ar trebui să identifice alocaţii pentru partea lor de contribuţie – zeci de milioane de euro în toată ţara, iar locatarii să scoată şi ei din buzunare bani grei pentru execuţia lucrării – mii de euro de căciulă. Acest traseu stabilit de legiuitor pare oricum imposibil de parcurs, atâta vreme cât municipalitatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile, cum ar fi inventarierea şi clasificarea energetică a imobilelor. În plus, algoritmul cere la tot pasul hârţoage. Reprezentantul Primăriei Craiova în domeniu, Marian Giubelan, speră însă la mai bine, deşi nu poate convinge. „Doar opt imobile din Craiova au prins programul anual de reabilitare termică. A fost realizat auditul energetic şi documentaţia a fost transmisă la Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor. De la minister am primit asigurări că în 2008 vor fi alocaţi şi banii pentru proiectare“, a spus Giubelan, şeful Serviciului coordonare asociaţii de proprietari din Primăria Craiova. Este vorba de cele şapte blocuri construite în 1952 la Aeroport şi de un bloc cu zece etaje din Craioviţa Nouă.
Funcţionarul primăriei crede că reprezentanţii asociaţiilor au partea lor de vină pentru neincluderea blocurilor în programele de reabilitare, pentru că nu au organizat adunări generale în care să le prezinte oferta guvernului. De asemenea, în multe cazuri proprietarii nu au dorit să se implice, speriaţi de costurile la care ar putea fi obligaţi. Giubelan a mai arătat că în prezent sunt înregistrate cereri pentru înscrierea în program a 170 de clădiri, termenul de depunere a actelor la minister fiind 1 mai 2008.
Bani cu ghiotura
Fiecare dintre părţile implicate în operaţiunea de izolare a construcţiilor – stat, primărie, asociaţie (proprietari) – trebuie să suporte o treime din cost. Cu alte cuvinte, proprietarii vor avea de plătit 33%. „Din calculele noastre, asta ar însemna între 1.000 şi 1.200 de euro pentru fiecare apartament“, a precizat Marian Giubelan, reprezentantul primăriei. Specialiştii în construcţii şi sisteme de termoizolaţie susţin însă că aceste costuri vor atinge şi suma de 5.000 de euro, în cazul apartamentelor cu suprafeţe mari. Mai mulţi locatari din blocul 64 A, imobil aflat pe lista programului de reabilitare termică din 2007, au spus că nu vor putea plăti sub nici o formă aceşti bani, niciodată. Reprezentanţii ministerului au vehiculat anul trecut alternativa ca asociaţiile de proprietari să contracteze credite, însă garantarea unui astfel de împrumut este imposibilă, atâta timp cât apartamentele nu sunt proprietatea asociaţiei.
Bomboana pe colivă
Programul naţional de reabilitare termică a imobilelor de locuit multietajate, numite în textul legii blocuri de locuinţe – condominii, ascunde o capcană şi mai teribilă: dacă la clădirile acceptate în şantier nu se execută lucrarea în termen de trei ani de la avizarea proiectului, proprietarii vor fi nevoiţi să plătească din buzunar costul expertizării, al auditului energetic şi al proiectării, sume care ajung tot la nivelul miilor de euro de apartament. Acesta este cadoul oferit românilor de sărbători de guvernul lor, în şedinţa din 12 decembrie 2007. „Am iniţiat această măsură pentru că au fost unele cazuri în ţară când asociaţiile nu au mai dorit să continue programul, iar scopul acestuia este reabilitarea termică a clădirilor şi nu doar auditarea şi expertizarea“, a declarat Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor.
Însărcinat cu recuperarea cheltuielilor ar urma să fie primarul, obligat să se şi judece cu asociaţiile din propria ogradă dacă acestea nu dau banii înapoi. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a declarat că nu crede până nu vede: „Să aloce ministerul bani pentru reabilitare întâi şi apoi fac eu tot ce spune legea să fac. El susţine că municipalitatea va aloca fonduri pentru reabilitarea termică încă de la începutul anului şi va înfiinţa un departament specializat în gestionarea programelor de reabilitare“.
Craiovenii, sceptici
Oamenii nu cred în programele amestecate, în care statul spune că dă, dar se pregăteşte să ia. „Nici nu am înţeles bine cum se procedează. Ştiu doar ce înseamnă izolaţie termică şi mai ştiu că ar fi bine să am şi eu apartamentul izolat. Singur nu voi putea însă niciodată să plătesc atâţia bani, iar dacă e să ne lăsăm în grija statului sau a asociaţiei…“, a declarat de ziua lui Ion Moancă.
Georgeta Albei, profesoară pensionară din Valea Roşie, a spus: „Eu şi soţul cumpărăm medicamente din toată pensia. Sunt de acord să participăm, dacă acest stat şi primăria ne spun şi de unde să luăm bani. Totul e pe bani, nu?“. Alt „sfânt“, Ion Dinu, preşedintele Asociaţiei de proprietari nr. 15 Rovine, spunea că ideea de reabilitare în sine nu e rea, dar e greu de aplicat: „Am organizat şedinţe peste şedinţe şi adunări generale, în care am întors legislaţia pe toate feţele şi le-am explicat proprietarilor că este bine să acţionăm şi că suntem chiar obligaţi de lege să luăm măsuri pentru reabilitarea termică. Cererea de accedere în program nu este valabilă fără hotărârea Adunării Generale. Când aud de atâţia bani, oamenii dau înapoi. Iar aceia care nu au probleme cu banii şi-au realizat de mult izolaţii termice. Atunci, cum mai pot fi convinşi să participe?“.
