6.8 C
Craiova
vineri, 3 octombrie, 2025
Știri de ultima orăTehnologieIT&CFalsificarea: Cum funcționează și cum să rămâneți în siguranță în 2025

Falsificarea: Cum funcționează și cum să rămâneți în siguranță în 2025

Atacurile de falsificare pot duce la fraudă și furt de identități, iar falsificatorii au devenit mai convingători. Vă vom explica cum puteți rămâne în siguranță.

Un apel sau un email care pare venit „de la bancă” poate fi, de fapt, o capcană sofisticată. Spoofing-ul este metoda prin care infractorii cibernetici falsifică identitatea unui mesaj, apel sau site web, pentru a obține date personale, parole sau acces la conturi bancare.

Ce este spoofing-ul

Spoofing-ul presupune falsificarea unui număr de telefon, a unei adrese de email sau a unui site web, astfel încât să pară că provine dintr-o sursă legitimă – bancă, instituție publică sau un contact cunoscut. Scopul este furtul de date, instalarea de malware sau comiterea de fraude financiare, potrivit security.org.

Tipuri de spoofing întâlnite în România

  • Email spoofing: falsificarea antetului unui email pentru a părea trimis de o instituție sau companie de încredere.
  • Caller ID spoofing: apeluri telefonice false, cu numere aparent oficiale, pentru a obține informații sensibile.
  • Website spoofing: copii aproape identice ale site-urilor bancare sau comerciale, cu mici modificări în URL sau design.
  • IP, ARP sau GPS spoofing: tehnici mai avansate folosite pentru atacuri cibernetice sau manipularea locației dispozitivelor.

Motivele atacatorilor

  1. Câștig financiar: furtul de credențiale bancare sau vânzarea datelor pe dark web.
  2. Spionaj corporativ: obținerea de secrete comerciale sau proprietate intelectuală.
  3. Disrupție cibernetică: atacuri DDoS sau perturbarea serviciilor.
  4. Distribuirea de malware: instalarea de viruși, spyware sau ransomware prin linkuri sau fișiere atașate.

Cum te protejezi

  • Protecția emailului: folosește SPF, DKIM și DMARC pentru a verifica autenticitatea mesajelor.
  • Vigilența pe site-uri: verifică URL-ul și nu te baza doar pe simbolul de lacăt sau HTTPS.
  • Autentificarea în doi pași (MFA): adaugă un strat suplimentar de protecție pentru conturi.
  • Apeluri suspecte: nu oferi informații personale; sună tu înapoi folosind numărul oficial al instituției.

Sfaturi practice

  • Nu te baza doar pe numărul sau adresa expeditorului.
  • Verifică orice solicitare suspectă printr-un canal sigur.
  • Fii atent la greșeli gramaticale sau mici variații în adresele de email.
  • Actualizează constant sistemele de operare și soluțiile de securitate.

Concluzie

Spoofing-ul poate părea greu de detectat, dar vigilența utilizatorului rămâne cea mai bună apărare. În România, raportează orice mesaj sau apel suspect către Poliția Română – Secția Cybercrime, CERT-RO sau ANPC. Aplicarea autentificării în doi pași și verificarea atentă a surselor reduc semnificativ riscul de fraudă.

Citește și: (VIDEO) Pompierii din Dolj acționează pentru evacuarea apei din gospodării afectate de inundații

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS