Se spune că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte. Așa este și cea apărută luni dimineață în ziarele din India. Jurnaliste de sex feminin se văd așezate în primul rând la conferința de presă a ministrului taliban de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, la New Delhi. Poza a devenit o veritabilă declarație politică.
Evenimentul a avut loc la Ambasada Afganistanului din India și a fost a doua întâlnire cu presa susținută de Muttaqi în decurs de 48 de ore. Această conferință a fost convocată în urma controversei iscate după excluderea femeilor-jurnalist de la prima conferință de vineri, fapt ce a generat critici dure din partea politicienilor, organizațiilor media și a opiniei publice.
De la excludere la „inclusivitate”
Muttaqi a încercat să calmeze tensiunile declarând că absența femeilor a fost „neintenționată” și rezultatul unei „probleme tehnice”. Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Indiei (MEA) a ținut să precizeze că nu a fost implicat în organizarea evenimentului, care s-a desfășurat pe teritoriu diplomatic afgan.
În urma indignării publice crescânde, echipa ministrului taliban a trimis noi invitații pentru conferința de duminică, descriind-o ca fiind „un eveniment incluziv”. Aceasta a fost percepută ca o încercare de reabilitare a imaginii regimului taliban în fața opiniei publice internaționale.
Reacții puternice în India
Excluderea jurnalistelor a fost considerată o discriminare de gen inacceptabilă. Rahul Gandhi, liderul opoziției, a criticat guvernul condus de Narendra Modi, afirmând că prin acceptarea evenimentului, „le spune fiecărei femei din India că este prea slabă pentru a fi apărată”.
Organizații precum Asociația Editorilor din India, Indian Women’s Press Corps (IWPC) și Network of Women in Media, India (NWMI) au emis comunicate oficiale în care au condamnat „discriminarea flagrantă” și au cerut guvernului să susțină drepturile democratice și libertatea presei.
NWMI a mers mai departe, criticând și tăcerea jurnaliștilor bărbați care au participat la conferința de vineri, catalogând-o drept „complicitate la normalizarea discriminării de gen”.
Context diplomatic și simbolism
Vizita lui Muttaqi în India a avut loc într-un moment delicat, potrivit BBC. Guvernul taliban, care a revenit la putere în Afganistan în 2021, caută recunoaștere internațională, în timp ce India își apără interesele strategice în regiune. Deși Delhi nu a recunoscut oficial regimul taliban, menține relații diplomatice informale și trimite ajutoare umanitare către Kabul.
Întâlnirea cu ministrul de externe indian S. Jaishankar a marcat un pas în apropierea celor două guverne, Jaishankar anunțând intenția redeschiderii ambasadei indiene la Kabul, închisă după preluarea puterii de către talibani.
Întrebări incomode despre drepturile femeilor
În timpul conferinței de presă „incluzive”, Muttaqi a fost confruntat cu întrebări directe privind drepturile femeilor și fetelor afgane, interzicerea accesului la educație și restricțiile de muncă impuse acestora. Ministrul a afirmat că există „peste 2,8 milioane de fete și femei înscrise în școli și madrasse”, dar a admis că „anumite limite” persistă, justificând situația ca fiind „o amânare temporară”.
Declarațiile sale au fost primite cu scepticism de jurnaliști, care au subliniat că din 2021, fetele de peste 12 ani nu mai au acces la educație. ONU a descris situația drept un veritabil „apartheid de gen”.
Un mic pas înainte sau doar imagine?
Deși răspunsurile ministrului taliban nu au convins, simplul fapt că o a doua conferință – deschisă femeilor – a fost organizată, este privit de unii observatori ca un pas simbolic spre o formă de dialog.
Imaginea jurnalistelor indiene așezate în fața unui ministru taliban rămâne una emblematică. O fotografie cât o mie de cuvinte, care reflectă tensiunea dintre tradiție și modernitate, putere și libertate, tăcere și curaj.
Citește și: Gorj: Incident la școală: fetiță accidentată de poarta de acces a terenului de fotbal
