La un an de la prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, soldată cu moartea a 16 persoane, Serbia rămâne prinsă între promisiuni guvernamentale și presiunea străzii. Mișcarea studențească, născută din durere și revoltă, continuă să ceară dreptate și reforme reale.
Pe 1 noiembrie 2025, Novi Sad găzduiește un eveniment comemorativ dedicat victimelor tragediei care a schimbat radical scena socială și politică a Serbiei. Studentul Boris Kojcinovic, unul dintre liderii mișcării de protest, recunoaște că în alte circumstanțe ar fi fost preocupat de studii postuniversitare în străinătate. Acum, însă, timpul său este împărțit între cercetare și organizarea comemorării.
„Victoria noastră este că oamenii și-au dat seama că ceva nu funcționează și că avem nevoie de o societate dreaptă, cu instituții care funcționează”, a spus Kojcinovic pentru DW.
O mișcare care a crescut din indignare
Mișcarea studențească sârbă, apărută imediat după tragedia de la gara Novi Sad, s-a transformat într-un simbol al rezistenței civice. Sub sloganul „Aveți sânge pe mâini”, tinerii au transformat amprentele roșii de palme în emblema luptei împotriva corupției și neglijenței sistemice. În ultimele 12 luni, studenții au organizat marșuri prin toată Serbia, au mers pe jos între orașe, au protestat în fața instituțiilor publice și chiar au dus mesajul lor la Bruxelles și Strasbourg.
Confruntarea cu autoritățile
Guvernul condus de Aleksandar Vucic a alternat între încercări de conciliere și măsuri represive: de la promisiuni de credite ipotecare ieftine pentru tineri și majorări salariale pentru profesori, până la campanii de denigrare și intervenții dure ale poliției. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste strategii nu a reușit să stingă protestele.
Politologul Zoran Stojiljkovic descrie situația drept „un echilibru al neputinței”, o luptă prelungită între guvern și societatea civilă. La rândul său, Bojan Klacar, directorul CESID, afirmă că Serbia se află într-un „război al uzurii”, unde niciuna dintre părți nu are resursele pentru o victorie rapidă.
Un joc al răbdării
Deși Partidul Progresist Sârb (SNS) pare să fi recâștigat o parte din controlul pierdut la apogeul protestelor, el rămâne vulnerabil în fața nemulțumirilor populare. Mișcarea studențească a reușit să schimbe climatul social, dar nu și echilibrul politic.
„Nu sunt pregătiți să transforme procesul în favoarea lor”, spune Klacar, adăugând că „cele două blocuri — guvernul și protestatarii — sunt angajate într-o bătălie a nervilor”.
Alegerile din 2025 – momentul decisiv
Pentru studenți, alegerile libere și anticipate reprezintă principalul obiectiv. Pentru guvern, în schimb, ele sunt un instrument strategic. Președintele Vucic a declarat vag că alegerile vor avea loc „anul viitor”, fără a menționa o dată exactă.
Klacar consideră că momentul alegerilor este atuul SNS: „Dacă partidul reușește să aducă vești bune — stabilitate economică, soluții la criza energetică, o distanțare echilibrată de Rusia — atunci va fi mai bine poziționat.”
Dar fără progrese vizibile, chiar și o amânare a scrutinului ar putea alimenta și mai mult nemulțumirea socială,potrivit www.dw.com.
.
Serbia între memorie și schimbare
Comemorarea de la Novi Sad nu este doar un act de reculegere, ci și un test al capacității Serbiei de a învăța din tragedii. Un an mai târziu, victimele copertinei prăbușite rămân simboluri ale unei lupte mai mari: cea pentru responsabilitate, transparență și justiție socială.
În timp ce guvernul mizează pe trecerea timpului, tinerii sârbi par hotărâți să demonstreze că memoria nu se uită — și că, uneori, durerea poate deveni începutul unei noi conștiințe civice.
Citește și: Ștefan Stoica: PSD între teama de reforme și alianța de conjunctură cu AUR
