Cazul unui craiovean care a plătit în spital pentru un set de analize făcute la privat a fost driblat uşor de unitatea medicală cu ocazia unui control inopinat, aceasta motivând că pacienţii internaţi plătesc doar dacă analizele sunt făcute „la cererea lor“. Spitalul scapă doar cu un avertisment, chiar dacă nu prezintă dovada „cererii“ pacientului, iar acesta rămâne cu banii daţi, fără posibilitatea legală de a-i fi restituiţi.
Faptul că în unele spitale pacienţii asiguraţi contribuie la plata tratamentului de care ar fi trebuit să beneficieze în mod gratuit pe perioada internării nu mai este un secret. Nici faptul că ei plătesc pentru unele investigaţii făcute de spital în centre private, deşi aceste cheltuieli cad în seama unităţii medicale, pentru rezolvarea cazului oricărui bolnav internat. Astfel stând lucrurile, textele de lege care prevăd obligativitatea spitalelor să suporte pentru asiguraţii internaţi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor sau să ramburseze cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice efectuate de bolnavi pe perioada spitalizării reprezintă de cele mai multe ori o utopie pentru unele unităţi medicale. Iar când încalcă legea, spitalele ştiu atât de bine să se acopere de acte, încât nu pot fi trase la răspundere. Sau, în cel mai „nefericit“ caz pentru ele, se pot alege doar cu un avertisment.
Vă prezentăm mai jos cazul unui craiovean internat timp de opt zile într-o Clinică a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Bănie, care a plătit aproape 400 de lei pentru un set complet de analize făcut de un laborator privat din vecinătatea unităţii medicale. Conform spuselor pacientului, acestuia i s-a recoltat sânge în spital de către personalul medical, la o zi după internare, iar probele au plecat către laboratorul privat. A doua zi au sosit rezultatele, însoţite şi de bonul care confirma plata acestora. Analizele ţineau de biochimie, hematologie şi imunochimie şi au intrat în posesia pacientului şi a medicului curant, valorile acestora fiind trecute şi pe biletul de externare, alături de celelalte investigaţii făcute în spital: alte două seturi de analize, unele care le repetau pe cele făcute în privat, ecografie, consulturi pe diverse specialităţi.
„Cine îmi decontează analizele plătite
în spital?“
Întrebarea care se pune este cine ar fi trebuit să suporte costul analizelor făcute la privat de către pacientul internat. „Am întrebat şi eu cine îmi decontează aceste analize plătite în spital şi mi s-a răspuns că nu e problemă, banii o să-i iau de la CAS. Am toate buletinele de rezultate pe care se vede data recoltării, am şi bonul fiscal, sunt făcute pe perioada internării, dar cu toate acestea nu cred că-mi pot recupera banii. Oricum, am înţeles că banii trebuie să mi-i dea spitalul, nu Casa“, susţine pacientul, care a făcut şi o sesizare la CAS în acest sens. Într-adevăr, legea spune că analizele făcute în spital pe cheltuiala pacientului internat se rambursează din veniturile proprii ale unităţii medicale respective, numai că, în acest caz, normativele au fost fentate cu uşurinţă.
Laboratorul a respectat legea, în sensul că a emis bon fiscal pentru analizele făcute, a trecut pe buletinul de analize „probă recoltată extern“, numele şefului de secţie din spital şi chiar numele persoanei care a făcut recoltarea, angajată a spitalului. Dar şi spitalul a procedat ca la carte, lucru care a reieşit din raportul întocmit de comisia de control a Casei de Asigurări de Sănătate Dolj, care a efectuat o verificare inopinată la SJU Craiova chiar în cazul de faţă. Concluzia: raportarea făcută de spital a fost corectă. În foaia de observaţie a pacientului erau trecute toate investigaţiile făcute (analize, ecografii, consulturi de specialitate), chiar şi cele din privat, recunoscute şi asumate de spital. Numai că acestea din urmă apăreau ca fiind făcute la solicitarea unor medici din afara unităţii medicale. Într-adevăr, pacientul a ajuns în Urgenţa SJU trimis de un medic din alt spital care nu-i putea acorda îngrijirea necesară şi avea asupra lui nişte recomandări privind unele analize care ar fi putut ajuta la stabilirea diagnosticului. Spitalul le-a luat ca atare, le-a făcut, însă contra cost, considerând că s-au efectuat „la cererea pacientului“ şi susţinând că nu avea neapărat nevoie de ele la rezolvarea cazului. CAS a stabilit că majoritatea analizelor făcute în privat nu se puteau efectua de către laboratorul spitalului, iar pentru altele nu existau reactivii necesari în acel moment. Cu toate acestea, astfel de situaţii nu trebuie să apară într-un spital de stat, care este obligat să suporte toate analizele necesare diagnosticării şi tratării bolnavului internat.
Ce riscă SJU Craiova în acest caz? Un avertisment, pentru că nu a eliberat pacientului decontul de cheltuieli la externare, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1100/2005, şi nu l-a informat despre drepturile sale de a beneficia de medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice pe perioada spitalizării, fără contribuţie personală, potrivit normelor în vigoare. Cu atenţionarea ca a doua oară să nu se mai repete! Ce se întâmplă cu pacientul? El nu-şi poate primii banii înapoi pentru că nu a existat o recomandare a medicului curant pentru efectuarea acelor analize.
Ce trebuie să ştie bolnavii
Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova nu are nici un fel de contract cu un laborator privat pentru analize medicale sau orice alte investigaţii, cu excepţia celui pentru înaltă performanţă (computer tomograf). Cu alte cuvinte, nici un bolnav nu poate fi pus să plătească pentru nici un fel de analiză făcută pe perioada internării. Sau, dacă este vorba de un caz deosebit, care are nevoie de investigaţii ce depăşesc posibilităţile laboratorului spitalului la acel moment, medicul curant le recomandă, bolnavul le plăteşte, iar unitatea medicală le decontează ulterior. Din buzunarul pacientului nu se plătesc decât „analizele la cerere“, modalitatea găsită de spitale pentru a dribla legea. „Nimeni din spital nu i le recomandă, dar dacă pacientul vrea să le facă, pentru liniştea lui sufletească, atunci e problema lui şi trebuie să le şi suporte“, cam aşa ar suna explicaţia spitalului.
Dar şi acest lucru naşte unele întrebări. De când un pacient ştie ce analize ar trebui să i se facă pentru a i se stabili un diagnostic? Şi de când poate comanda, internat fiind, un set de analize peste capul medicului curant? Ca să nu mai vorbim de faptul că un laborator privat nu ar trebui să aibă acces într-un spital de stat, fără nici un fel de contract în prealabil. Şi nici de faptul că un angajat al spitalului nu ar trebui să se ofere voluntar să recolteze probe de sânge pentru un laborator privat.
