Celebrăm întreaga mişcare patronală din România

Astăzi e este o zi istorică de maximă importanţă pentru întreaga mişcare patronală din ţara noastră şi nu numai pentru Uniunea Generală a Industriaşilor din România. Avem o imensă datorie faţă de pionierii industriei româneşti care reuşeau în anul 1891 să pună bazele unui organism unitar de reprezentare a drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor români.
Alături de partenerii noştri din Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), am fost şi rămânem promotorii unificării patronale, mai ales acum, în perioada de criză pe care o traversăm, când este nevoie de o voce unică a întreprinzătorilor pentru realizarea unui dialog social eficient şi, mai ales, pentru a oferi guvernanţilor şi mediului economico-social soluţiile eficiente de redresare. Semnele sunt încurajatoare. Apariţia Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, singurul organism de reprezentare patronală membru al Business Europe, reprezintă dovada că ne aflăm pe drumul cel bun.
După cum se cunoaşte, ACPR este entitatea care reprezintă România la nivel european şi mondial, iar statutul ei prevede posibilitatea de aderare a oricărei organizaţii reprezentative la nivel naţional. În prezent, nouă dintre cele 13 confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional în România sunt membre ale ACPR, dar consider că ar fi benefic pentru întreaga societate ca toate patronatele să facă parte din această Alianţă. Aşa cum am susţinut în repetate rânduri, o astfel de construcţie participativă ar uşura mult concentrarea intereselor angajatorilor, organizarea eficientă la nivel sectorial de activitate şi nu în ultimul rând dialogul cu partenerii sociali, în special cu structurile sindicale a căror importanţă este respectată şi apreciată, dialog care mi se pare extrem de important în momentul de faţă.
Este momentul să aplicăm un real dialog social dincolo de patimi şi interese. Sunt convins că alături de toate confederaţiile membre ACPR, Uniunea Generală a Industriaşilor din România nu va renunţa la acest deziderat, dovadă stând eforturile depuse de cele 40 de organizaţii judeţene. Repet, toţi membrii UGIR sunt actori pe piaţa economică, deci categoric problemele lor sunt problemele organizaţiei şi ale întregii mişcări patronale. Numai prin unitate, România va reuşi să treacă peste şocurile generate de instabilitatea economică mondială.