Un reprezentant al Băncii Naţionale a României le-a ţinut o prelegere studenţilor economişti despre cauzele, efectele crizei, despre cum am intrat în acest derapaj. Din păcate, nimeni nu poate spune cu exactitate când şi cum ieşim…
Profesorul universitar doctor Marin Dinu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a vorbit ieri în faţa studenţilor economişti, la sediul Universităţii din Craiova. „Este posibilă o nouă criză care ar putea afecta activitatea economică şi afectează gândirea economică şi, gândirea, în general“, în felul acesta şi-a început discursul profesorul Marin Dinu.
Conferinţa cu tema „Criza din criză. Despre nodul gordian al ciclurilor“ a fost organizată în cadrul proiectului „BNR – Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti“, eveniment la care au luat parte numeroşi studenţi ai Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, bancheri craioveni şi cadre universitare. Marin Dinu a explicat auditoriului că a venit la Craiova pentru a vorbi despre problemele în administrarea lichidităţilor, care ar putea să întâmpine în perioada următoare o serie de şocuri, dar şi despre anticiparea unor posibile soluţii pentru ieşirea din criză.
Durata crizei este îngrijorătoare, valurile de criză sunt succesive şi cu intensitate diferită, iar inovarea nu este soluţia ieşirii din criză, ci este chiar cauza ei, iar, mai nou, există crize suprapuse (cea imobiliară, cea a creditării, cea a datoriilor suverane), a arătat reprezentantul BNR, concluzionând cu o posibilă definiţie a crizei actuale: „Este ceva care pare să-şi epuizeze forţa de acţiune, dar nu apare altceva, nu apar alte semne care să compenseze sistemul gripat actual“.
Pieţele financiare controlează lumea
Oficialul BNR a exemplificat situaţia ciudată a Germaniei – una dintre cele mai sănătoase economiii ale lumii – care nu mai are „succes“ pe pieţele financiare. Miercuri, 23 noiembrie, o emisiune de obligaţiuni a statului german a eşuat din cauză că pe piaţă nu au existat cumpărători suficienţi interesaţi, astfel că Germania a plasat doar 75% din titlurile de valoare. În acest context, profesorul Dinu a subliniat importanţa exagerat de mare a evoluţiei pieţelor financiare: „Pieţele ar putea să pună sub semnul întrebării evoluţia viitoare a economiei. De altfel, se observă că pieţele au luat locul electoratului, pentru că pieţele, azi, schimbă prim-miniştri. Situaţia nu este doar curioasă, e chiar periculoasă!“. El a mai menţionat că pieţele financiare tind să devină monopoliste, menţionând agenţiile de rating (care acum sunt oligopoliste, fiind doar trei agenţii „care fac jocurile“ pe mapamond), respectiv agenţiile de auditare au tendinţe monopoliste.
În acelaşi timp, în accepţiunea oficialului BNR, economia corporatistă este cea care induce oligopulul, în ultima perioadă. Adică, un număr redus de companii deţin prea mult dintr-o anumită piață. De asemenea, minimizarea costului cu factorul uman devine prioritate pentru firme, în sensul că întreprinderile se duc acolo unde există cele mai mici salarii pentru angajaţi.
Economia subterană – 50%
Ca o consecinţă a faptului că lucrurile acţionează aproape iraţional, valoarea adăugată de astăzi provine într-o proporţie alarmantă din afara sferei pieţei. „Economia subterană face jocurile. Cifrele se învârt în jurul a 50% din total activitate. Cifrele aproape oficiale spun că economia subterană se învârte în jurul a 40%, şi nu de acum, ci de ani buni. (…) Suntem într-o situaţie în care criza devine maximă, pentru că nu vedem modalităţi de a acoperi ciclurile, nu spunem în ce direcţie ne ducem“, a afirmat Marin Dinu.
Cât de îndepărtată este ieşirea din criză?
Specialistul BNR a concluzionat că „ieşirea din criză s-ar putea face prin corecţia exceselor din viziunea capitalismului corporatist“. Dar, momentan, nu ştie nimeni cum se poate face acest lucru, din moment ce deciziile statelor întârzie să apară şi nu există consens. Sau cel puţin aşa se întâmplă în Europa. Cât despre situaţia actuală a României, Dinu a precizat că încă nu avem răspunsul la o întrebare veche de prin 2002: „Cu ce ne integrăm?!“.
