Fondul European de Adaptare la Globalizare (FEAG) are drept scop sprijinirea angajaţilor din UE disponibilizaţi din cauza globalizării, devenind astfel instrument anticriză, din mai 2009 până pe 31 decembrie 2011. România nu a apelat încă la FEAG, deşi este îndreptăţită să o facă.
Danezii – printre cei mai proaspeţi beneficiari ai FEAG
Pe 2 august 2010, Comisia Europeană (CE) a aprobat două solicitări de asistenţă din partea Danemarcei, însumând peste 10,1 milioane de euro finanţare FEAG, pentru a sprijini 1.149 de lucrători disponibilizaţi să-şi găsească un nou job. Concedierile s-au produs din cauza unei diminuări a cererii în sectorul de echipamente electromecanice şi a unor presiuni financiare care au determinat mutarea producţiei în regiuni cu costuri mai mici. FEAG va oferi celor 1.149 de lucrători rămaşi pe drumuri training în sectorul turismului şi al noilor tehnologii energetice, şcolarizare în materie de management al afacerilor şi recalificare. Le va acorda stimulente celor ce doresc să-şi schimbe cariera profesională şi sprijin acelora care îşi deschid o afacere pe cont propriu. Din pachetul total de asistenţă de 15,5 milioane de euro, statul danez acoperă 5,4 milioane.
Topul solicitanţilor
Dintr-un total de 69 de cereri depuse la FEAG până la 29 iulie 2010, 16 provin din sectorul auto, 13 din sectorul textil, 6 din industria tipografică şi 5 din construcţii. Au mai solicitat sprijin industriile constructoare de maşini şi echipamente, electronică, a mobilei şi confecţiilor, precum şi producătorii de telefoane mobile, de ceramică şi cristaluri etc. Pe ţări, Spania deţine recordul, cu 12 cereri, urmată de Olanda -10, Irlanda – 6, Italia, Danemarca şi Lituania – câte 5, Franţa, Austria, Germania – câte 4, Portugalia şi Polonia – câte 3, Belgia – 2 şi câte o singură cerere din Bulgaria, Malta, Slovenia, Cehia, Finlanda, Suedia. Dintre noile state membre, chiar şi din cele cu un PIB/locuitor apropiat de al nostru, sunt Bulgaria şi Lituania. Regăsim sectoare industriale cu puternică reprezentare în România şi care au fost afectate de criză. Astfel, numai în sectorul textil, anul 2009 a sporit numărul disponibilizaţilor români cu 60.000, pentru care nimeni nu a solicitat sprijin de la FEAG. Ne referim la disponibilizaţi şi nu la şomeri, pentru că unii poate şi-au găsit ulterior un loc de muncă, iar alţii, din păcate, nici măcar nu au reuşit să intre în posesia ajutorului de şomaj. În domeniul construcţiilor, numărul românilor disponibilizaţi anul trecut a fost şi mai mare, de 70.000.
Ca repartizare pe ani, din totalul cererilor de sprijin pentru 70.051 de persoane, în primele şapte luni din 2010 s-au depus pentru 25.028, în timp ce în 2009 s-au depus cereri pentru 28.909 persoane. Primii doi ani de existenţă a FEAG, mai modeşti, au adus cereri pentru numai 5.435 de persoane în 2008 şi 10.679 de persoane în 2007.
Statistici în privinţa sumelor alocate per persoană
Statisticile publicate de Comisia Europeană oferă posibilitatea unor comparaţii şi în privinţa sumelor solicitate pentru o singură persoană disponibilizată. Pe locul întâi se situează cererea AT&S din Austria, din sectorul metalelor de bază, cu 22.031 euro/persoană. Solicitarea cea mai modestă provine din sectorul textil lituanian, cu numai 498 euro/persoană. Solicitarea Bulgariei, de 1,1 milioane de euro, cu o cofinanţare de 0,6 milioane de euro, aflată în stadiul de evaluare, se ridică la 1.683 euro/persoană. Cea mai semnificativă sumă solicitată pentru un singur proiect provine de la Renault, a fost depusă anul trecut şi se cifrează la 56,4 milioane de euro. Cea mai mică sumă solicitată, de numai 0,1 milioane de euro, provine de la producătorul de motoare cu ardere internă Cegielski din Poznan. Cea mai mare disproporţie între suma solicitată de la FEAG şi cota de finanţare naţională o marchează solicitarea firmei lituaniene AB Snaige, cu un raport de 3/1, urmată de solicitarea firmei poloneze Podkarpackie, unde raportul este de 2,5/1. În faza de finalizare a deciziei, o finanţare de 9,8 milioane de euro a firmei Volvo din Suedia va sprijini 6.560 de muncitori disponibilizaţi. Suedezii se obligă să participe cu 5,3 milioane de euro, pentru reorientare profesională, recalificare, promovare antreprenorială, demararea unor afaceri pe cont propriu şi aşa-numita „ştafetă a generaţiilor“, prin care se transmit cunoştinţele şi abilităţile profesionale de la cei vârstnici la cei mai tineri.
Sursa: www.euractiv.ro
