Pe 6 ianuarie, românii sărbătoresc Boboteaza, o zi sfântă care aduce în prim-plan purificarea trupului și a sufletului, dar și legătura noastră profundă cu divinul. Este momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului, iar natura întreagă pare să se oprească pentru a marca miracolul.
Ce este Boboteaza și de ce o sărbătorim?
Boboteaza, cunoscută și sub numele de Epifania, este o sărbătoare care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Pentru creștinii ortodocși, este ziua în care Duhul Sfânt a coborât peste Iisus în momentul botezului, iar cerurile s-au deschis. Astfel, Boboteaza devine un simbol al curățirii, sfințirii și reînnoirii spirituale.
Boboteaza este cunoscută pentru ritualul sfințirii apei, moment care atrage an de an mii de credincioși la biserici și pe malurile apelor. Apa sfințită, numită Agheasmă Mare, este considerată miraculoasă, având puterea de a alunga răul și de a proteja casele și familiile de necazuri.
Credincioșii iau Agheasmă Mare acasă și o folosesc pentru a stropi locuința, grajdul animalelor sau chiar grădina, în semn de binecuvântare. Se spune că această apă nu se strică niciodată, iar gustul ei rămâne proaspăt chiar și după ani.
Un alt moment marcant al Bobotezei este aruncarea crucii într-un râu sau lac. Urmată de încercările curajoase ale tinerilor care se întreprind să o recupereze. Se spune că cel care aduce crucea la mal va avea noroc în anul care urmează.
Obiceiuri și superstiții de Bobotează
De-a lungul timpului, Boboteaza a fost înconjurată de numeroase obiceiuri și superstiții:
Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă și se roagă să-și viseze ursitul. Se spune că visul lor din noaptea de Bobotează le va dezvălui chipul celui sortit.Gospodarii stropesc animalele din grajd cu Agheasmă Mare pentru a le feri de boli și pentru a asigura o recoltă bogată.Se evită spălatul rufelor în ziua de Bobotează, pentru că apele sunt sfințite și considerate pure.
