Organizația Salvați Copiii România a transmis radiografia situației copilului din țară în 10 puncte esențiale. Unu din cinci copii români nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%).
Anual, peste 7.000 de copii români se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere. Peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate.
În mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Ținând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situația copilului din România, Organizația Salvați Copiii atrage atenția Guvernului României că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate și educație de calitate și în condiții de echitate. Salvați Copiii România cere Guvernului un plan de măsuri imediate.
Salvați Copiii România vă prezintă analiza principalilor indicatori care reflectă situația copilului român
Sărăcie și excluziune socială
Copiii României continua să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială5. În ceea ce privește diferențele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indică în continuare mari decalaje, indicatorul atingând (pentru toate grupele de vârstă) un nivel de 18,9% în marile orașe, 30,8% în orașele mici și 47,9% în mediul rural.
Datele statistice ilustrează în mod clar efectul sărăciei și inflației asupra traiului zilnic, mai ales în cazul familiilor cu copii.
Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulți copiii nu își permit să mențină locuința adecvat încălzită. Familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetică (cu o creștere de la 9,7% în 2021 la 17,2% în 2022), în comparație cu familiile fără copii (10,6% în 2021 și 12,6% în 2022). Familiile cu 3 sau mai mulți copii înregistrează o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetică (de la 13,3% în 2021 la 27,4% în 2022).
Participarea la educație
România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%.
Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării. De altfel, România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră).
Cuprinderea în educația timpurie este extrem de scăzută pentru nivelul antepreșcolar. În România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educație timpurie (înjumătățit față de 1,6% în 2020 și comparat cu 9,2% media UE). Procentul ajunge la doar 15,1% în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică față de 21,1% în 2020 și față de 33,3% media UE)10.
Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație, dar nu sunt cuprinși în școală. Procentul crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani.
Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%).
Protecția copiilor cu părinți plecați la muncă în alte țări
Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar consecințele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expuși copiii sunt semnificative:
- Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
- Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate dublă, prin
comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent; - Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de șase ori mai
mare de a genera conflicte cu ceilalți copii; - Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii;
- Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de două ori mai
mare decât în rândul celorlalți copii să aibă un comportament agresiv față de alți copii17.
Violența împotriva copiilor
Conform unui raport reprezentativ la nivel național, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse18. Unu din 10 copii mărturisește că este victimă a acestei forme de violență des sau foarte des, cu o incidență mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistența unor forme severe de violență din partea adulților din familie, cum ar fi:
- obligarea de a sta în genunchi (5%),
- arsurile intenționate (1%),
- pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%).
În ceea ce privește abuzul sexual, același raport al Organizației Salvați Copiii arată că 3% dintre părinți cunosc faptul că unul dintre copiii lor a fost victimă a abuzului sexual în ultimul an, în 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoană străină. Răspunsurile copiilor indică o incidență a abuzului sexual care variază între 1% și 5%, în funcție de dimensiunea/forma de abuz măsurată, iar, indiferent de tipul de abuz, incidența crește odată cu vârsta copiilor.
Bullyingul
Deși tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidență, cât și ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns.
Astfel, potrivit unei consultări20 realizate de Organizația Salvați Copiii cu aproape 4500 de elevi:
- 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying;
- 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață,
- 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații;
- Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă,21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată;
- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului
- Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
Accesul la servicii de sănătate
Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere.
În mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).
Analizând situația copiilor și familiilor din mediul urban și cel rural, observăm că persistă disparitățile severe în accesul la sănătate, în condițiile în care în mediul rural se află doar:
- 10% din spitale
- 0,2% din cabinetele stomatologice școlare
- 13,5% din cabinetele medicale școlare
- 40% din cabinetele de medicină de familie și 32,8% din medicii de familie
- 33% din farmacii.
Gravidele din medii dezavantajate
Confruntate cu o dublă vulnerabilitate (mediul de locuire și statutul socioeconomic), gravidele din medii dezavantajate reprezintă o categorie care necesită atenție și sprijin de urgență din perspectiva asigurării accesului la sănătate, atât pentru ele, cât și pentru viitorii lor copii:
- una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii;
- 34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog în cazul sarcinii curente din cauza lipsei banilor sau din cauza distanței mari până la primul cabinet;
- 50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii menționează că analizele, ecografiile, consultațiile nu au fost gratuite;
- 70% dintre gravide afirmă că nu au utilizat nici o metodă contraceptivă până în prezent.
Bunăstare emoțională și comportamentele de risc
Nivelul bunăstării emoționale în cazul copiilor români (măsurat conform indexului Organizației Mondiale a Sănătății, pe o scală de la 0 la 10023) scade semnificativ odată cu vârsta: în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la vârsta de 11 ani, la 52 la vârsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul băieților de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani și 61,7 în cazul celor de 15 ani.
Același raport al OMS relevă o serie de probleme legate de bunăstarea emoțională a copiilor români. Mulți dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidență care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervoși (cu o incidență de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanență (32% din fetele de 15 ani).
Riscuri la care sunt expuși copiii
Datele disponibile cu privire la comportamentele de risc la copii și adolescenți argumentează solid nevoia unor intervenții rapide, prin programe solide de prevenție și limitare a riscurilor la care sunt expuși cei mai tineri dintre cetățenii României:
- Peste un sfert (27,3%) dintre adolescenții români fumează produse din tutun;
- Peste jumătate (50,1%) dintre adolescenții români consumă alcool;
- 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități.
Copiii români vor să emigreze
În ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut cu mai mult de un milion (de la aproape 4.800.000 la 3.740.30027).
Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%), neîncrederea sau nemulțumirea față de condițiile de viață din România (21,9%).
Deși în funcție de mediul de locuire, copiii României sunt egal distribuiți între orașe și sate29, măsura în care le sunt asigurate drepturile continuă să fie marcată de semnificative disparități, în detrimentul celor din mediul rural.
Protecția copiilor împotriva abuzului sexual
Consiliul Europei a estimat în 18 noiembrie 2020 (Ziua europeană a protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale) că, în Europa, „unul din cinci copii cade victimă unei forme a abuzului sexual”. Se constată faptul că majoritatea agresiunilor sexuale (între 70 și 85%) sunt inițiate de o persoană pe care copilul o cunoaște și care aparține cercului său social.
90% dintre aceste cazuri nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești. Dovadă sunt datele statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în 2022 fiind înregistrate la nivelul serviciilor de asistență socială 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor (804 cazuri între 1 ianuarie 2023–30 iunie 2023), în cazul cărora doar pentru aproximativ trei sferturi s-a inițiat urmărirea penală a agresorului (1.108 cazuri în 2022 și 622 în primele șase luni ale anului 2023).
Fapte penale de abuz sexual cu victime minore
În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020). Mai puțin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluții de clasare. De asemenea, a fost evidențiat faptul că instanțele judecătorești și parchetele nu urmează o „practică stabilă și coerentă”, conform solicitării Consiliului Europei, încadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusă hazardului.30
În mediul online, conform analizei Salvați Copiii, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală.
Salvați Copiii a solicitat Guvernului României, Președinției și Parlamentului demararea urgentă a unui proces de reconsiderare și reelaborare a dispozițiilor Codului Penal prin crearea unui grup de lucru. Salvați Copiii își oferă disponibilitatea de a contribui la găsirea celor mai adecvate soluții juridice de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor.
Dreptul la participare a copiilor în luarea deciziilor care-i privesc
În ceea ce privește implicarea copiilor în viața comunității, conform legislației actuale, nu există obligativitatea înființării unor structuri consultative ale copiilor. Autoritățile locale au făcut eforturi sporadice de înființare a unor structuri de consultare a tinerilor, omițând dreptul la participare a copiilor.
Asociațiile și consiliile elevilor au solicitat, de-a lungul anilor, implicarea lor în procesele decizionale, prin asigurarea participării lor în consiliile de administrație ale unităților de învățământ. La fel ca în anii trecuți, din cota rezervată părinților, poate fi prezent în ședințele consiliilor de administrație ale școlilor un singur elev, cu condiția ca acesta să fi împlinit 18 ani, legislația nerespectând principiul fundamental al participării copiilor.
În domeniul protecției mediului, copiii pot deveni cei mai importanți actori ai schimbărilor pozitive. Cei mai mulți dintre copiii români (67%) sunt îngrijorați de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape două treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmația că politicienii români acționează pentru a preveni și reduce probleme climatice și de mediu.
Citește și: (VIDEO) Olt: Bărbat reținut pentru omorul unei femei de 91 de ani
