Stenogramele din dosarul SOV relevă viziunea pe care omul de afaceri o are despre independenţa editorială şi despre structura unui grup de presă: „o construcţie foarte eficientă, să răspundă comenzilor economice la care este supusă“.
În stenogramele publicate ieri de Mediafax, Vântu le cere lui Sergiu Toader şi Doru Buşcu să construiască o organizaţie „eficientă“ şi „organizată“, în care toţi angajaţii să ştie că „este organizaţia lui Vântu şi răspunde la comanda lui Vântu“.
„Nu sunteţi liberi, nene. Vă convine, lucraţi, nu vă convine, plecaţi, ce mare c….!“, îi comunică Vântu lui Sergiu Toader viziunea sa asupra angajatului.
Un mesaj similar îi este transmis lui Doru Buşcu, de la Academia Caţavencu: „Deci, dacă eu spun că am un interes, înseamnă că trustul acesta de presă are acest interes. Deci, orice urmă de disidenţă să ştii că se sancţionează cu desfacerea contractului de muncă. Are toată lumea libertatea de pe lume: poate pleca atunci când vrea dacă nu-i convine. Noi nu ţinem pe nimeni legat cu funia, cu cătuşele de scaun sau de colţul mesei. Dar nici nu mai concep de-acuma, nu mai concep un alt tip de abordare a acestui trust de presă. În totalitatea lui!“.
„Dacă în locul lui Boc ar fi fost Mugur Isărescu, acelaşi tratament l-ar fi avut“
Din stenograme rezultă că Vântu îşi dorea un trust de presă mai mic, dar eficient, în care dacă „am dat de cheie, a pornit, am întors cheia pe stânga, s-a oprit“.
Mai exact, „mâine, dacă fac o înţelegere cu Băsescu, Moşule, sunt cu tine, din momentul acela am dat ordin în organizaţie şi organizaţia este cu Băsescu“.
Vântu precizează că aceste ordine trebuie executate indiferent de persoana vizată, chiar dacă ar fi vorba de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: „Dacă în locul lui Boc ar fi fost Mugur Isărescu, acelaşi tratament l-ar fi avut. (…) La fel îl f.. pe Mugur Isărescu, fără să clipesc, cu toate că ştii ce respect am pentru acel individ. Dacă interesele mele de business ar fi cerut-o, nu stăteam pe gânduri, Isărescu caca, e rău, dacă asta mi-ar fi adus două puncte de rating. Corect sau nu e corect?“.
Războiul cu Băsescu a început când a apărut pe Realitatea TV „două fete cinci palate“
Din discuţiile purtate cu Sergiu Toader, Vântu sugerează că ura pe care i-ar purta-o Traian Băsescu ar proveni din atacurile declanşate de Realitatea TV împotriva fetei celei mai mari a preşedintelui, Ioana Băsescu, respectiv de „abateri de genul fac înţelegere cu ăla şi mă trezesc două fete cinci castele“.
„Pe undeva, ura acelui individ (Traian Băsescu, n.r.) este justificată de atitudine, nu de către mine, că nu eu am dat ordinul ăsta, de atitudinea editorială a oamenilor de acolo şi de suptul p…. prin batistă, pe care l-am practicat eu. Sunt de acord, e şi greşeala mea majoră“.
„Adică ce am făcut noi naşpa?“, întreabă Sergiu Toader.
„Băi tati, noi, adică eu, ,aveam o relaţie de noncombat cu Băsescu. Războiul real a început cu Băsescu din momentul în care a apărut pe Realitatea Tv două fete cinci palate şi am început să ne luăm de Ioana Băsescu, să o f…. pe aia în gură până la loc comanda, chestie care l-a deranjat pe părintele Ioanei Băsescu în mod vizibil, spunând: Păi, f… morţii mă-tii, una vorbim, başca ne înţelegem, mi-o tragi pe la spate, băi, Manea slutul şi urâtul? Eu ce p… mea ţi-am făcut să te iei de copilul meu în halul ăsta?, reacţie pe care ai fi avut-o şi tu, aş fi avut-o şi eu, când e vorba de copilul meu“, explică Vântu, după care detaliază: „Bă, aveam o relaţie bună cu el şi mă trezesc că-mi trage o m… şi-mi şi transmite ţi-am tras-o prin gură. Păi băi, p…, una ne-am înţeles, alta faci?“
Condiţia ziaristului angajat la un patron luminat
Omul de afaceri susţine că normal ar fi fost ca o înţelegere – „în momentul în care avem interese clare, de business, nu de altă natură“ – să poată funcţiona eficient, fără discutarea directivelor conducerii: avem o înţelegere cu Băsescu, trebuie să fim capabili să o respectăm, fără să manipulăm nimic, ci pur şi simplu printr-o dispoziţie în staţie, începând de astăzi suntem tovarăşi cu Băsescu; am decis că luptăm împotriva lui Băsescu, toată organizaţia trebuia să lupte împotriva lui Băsescu cu toate armele.
În caz contrar, efectul este simplu: „Azi eşti în poziţia în care toată lumea te urăşte, pentru că n-ai fost clar şi precis într-o parte sau alta. Ai mers ca pişatul boului“.
Concluzia lui Vântu despre condiţia ziaristului: „Oamenii trebuie să ştie că ei sunt acolo angajaţi la patron. Că au şansa să fie angajaţi la un patron luminat, asta e bafta lor, dacă nu o înţeleg nici pe asta, dă-i dracului! Scuză-mi lipsa de modestie“.
Academia Caţavencu: „S-a terminat cu glumele de genul independenţa editorială, să îmi pot face eu şmenurile“
Aceeaşi idee rezidă din discuţiile purtate cu Doru Buşcu, director editorial la Academia Caţavencu: „Încă o chestiune, tati: să nu avem discuţii: (…) în momentul în care a trecut pe finanţarea mea, Academia Caţavencu este o organizaţie patronală. Ea trebuie să răspundă intereselor patronatului. Intereselor de business ale patronatului“.
Angajaţii care nu sunt multumiţi au alternativa demisiei: „Cui îi place rămâne, cui nu-i place pleacă. S-a terminat cu glumele de genul independenţa editorială, să îmi pot face eu şmenurile“.
Omul de afaceri îi cere lui Buşcu să organizeze o structură care să „răspundă intereselor lui Sorin Ovidiu Vântu. Punct! Întâmplarea fericită pentru voi face că interesele lui Sorin Ovidiu Vântu sunt doar interese de business. Nu mai am alte afaceri în România. Singurul meu interes de business în România este presa“.
În plus, o instituţie de media, în viziunea lui Vântu, trebuie să pornească de la premisa că „în interiorul unei strategii editoriale nu mai mişcă nimeni“: „Dacă decidem, de exemplu, mâine suntem tovarăşi cu Băsescu. Păi de mâine toată lumea îl lasă pe Băsescu în pace. E ca exemplu. Sau mâine agresăm, criticăm cu supra de măsură, instituţia f…ut-ului din România. Toată lumea începe să înjure Instituţia f…ut-ului din România“.
„Ei sunt agresaţi în funcţie de interesele mele. Atât ! Eu asta încerc să-ţi spun. Că, dacă fixăm ca strategie că de mâine susţinem actele guvernului, de mâine, trustul ăsta de presă, inclusiv Academia Caţavencu, susţine actul de guvernare“.
Doru Buşcu încearcă să nuanţeze şi îi spune că o condiţie este ca actul de guvernare să merite să fie susţinut. „Nu, nu m-ai înţeles: singura condiţie care este aici este decizia lui Vântu. Asta încerc să-ţi explic, Doruleţ“, replică omul de afaceri.
„Mă doare în p..ă, îl dai afară“
Vântu îi cere lui Buşcu să concedieze imediat ziariştii care ar încălca strategia grupului Realitatea Caţavencu: „(…) nu mai vreau de acum să-mi spui că nu ai putut să struneşti organizaţia, că nu ştii cine ce a zis, că nu ai putut să-l ţii pe ăla să nu facă scandal. Mă doare în p..ă, îl dai afară. În momentul în care unul îşi permite să încalce strategia grupului de presă Realitatea Caţavencu, ăla pleacă acasă fără nici un fel de altă dispensă, de intervenţii, de rugăminţi, de stai, domnule, că se potoleşte… mi se rupe p…a!“
