Pe hârtie, proiectele legilor educaţiei cu care se mândreşte Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sună bine. Dascălii sunt în continuare nemulţumiţi de salarii, directorii şi-au pierdut locul în Consiliul de Administraţie al şcolii, iar elevii se plâng de programa prea încărcată.
Inspectori şcolari, manageri, profesori din judeţele Dolj, Olt şi Vâlcea, elevi, părinţi, oameni de afaceri, oameni politici şi autorităţi locale au stat câteva ore faţă în faţă cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi au dezbătut pachetul de legi ale educaţiei. În timp ce trimişii ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei, la dezbatere explicau beneficiile acestor legi, dascălii ridicau eterna problemă – salariile.
„Vor fi creşteri salariale semnificative. Cele mai bune cadre didactice vor primi premii, retribuţii sumplimentare şi distincţii. Tinerii vor fi stimulaţi să intre în învăţământ, iar atunci când îşi vor începe stagiatura vor primi o primă de instalare în cuantumul a trei salarii. Dar nu cred că stimulentele materiale sunt atât de importante. Actuala lege încearcă să creeze un mediu de lucru competitiv, constructiv, care să nască lideri, deoarece avem nevoie de lideri în sistem“, a explicat Mecdonia Păunescu, director în cadrul MECT.
„Am făcut clădiri, le-am dotat cu calculatoare. Foarte bine, dar ce facem dacă oamenii nu sunt motivaţi, Legea salarizării ar trebui să intre în pachetul acestor legi, şi nu să fie discutată separat. Există primă de instalare pentru cadrele didactice care intră în învăţământ, dar, dacă nu stau cinci ani în sistem, acestea sunt obligate să dea banii înapoi. Vi se pare normal? Se cer doctorate, dar ni se plătesc mai puţini bani decât în învăţământul preuniversitar. Pentru aceeaşi teză, un profesor universitar primeşte 20% în plus la salariu, în timp ce un profesor de liceu – 15%“, a spus Anca Cuţă, vicepreşedinta Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Dolj.
Elevii vor să fie consultaţi la elaborarea programei
Reprezentanţii elevilor au solicitat ministerului să fie consultaţi la elaborarea programei şcolare, iar aceasta să corespundă cerinţelor pieţei muncii. „Din consiliul de elaborare a programelor şcolare ar trebui să facă parte elevi şi studenţi, care ştiu pe pielea lor cantitatea de materie pe care trebuie să o înveţe şi utilitatea acestei materii. Altă problemă ar fi faptul că noua lege prevede un bacalaureat diferenţiat, în funcţie de profil, dar un bacalaureat la profilul real este mult mai greu decât unul la uman“, a spus Oana Neagu, reprezentanta Consiliului Elevilor de la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova.
Schimbarea, doar de dragul schimbării
Dacă autorităţile judeţene şi parlamentarii doljeni nu s-au arătat interesaţi de legile educaţiei aflate în dezbatere publică, singurul parlamentar care a răspuns prezent a fost Diana Buşoi, deputat PD, care a propus să fie modificat articolul de lege prin care preşedintele Consiliului de Administraţie al şcolii poate fi orice alt membru în afară de director şi a criticat schimbarea denumirii din „inspectorat şcolar“ în „direcţie de învăţământ“.
„Prin acest articol politizăm de tot învăţământul şi discriminăm directorii, deoarece nu este normal să nu aibă dreptul să fie preşedinţii Consiliilor de Administraţie dacă au susţinerea dascălilor. Reprezentanţii administraţiei locale, care au 40% din Consiliile de Administraţie, nu sunt interesaţi de şcoală, nu participă la şedinţele de consiliu şi numai prin modificarea legii administraţiei publice pot fi obligaţi să acorde atenţie şcolii. Acum, aceşti oameni pot fi preşedinţii CA-urilor şi pot lua decizii pentru şcoală.
În plus, nu cred în schimbarea denumirii unei instituţii, doar de dragul schimbării, aşa cum se întâmplă cu inspectoratul şcolar, care va deveni direcţie. Inspectorii pot fi funcţionari publici şi fără schimbarea denumirii. Interesul este acela de a înlătura unele persoane care lucrează de mulţi ani în aceste instituţii şi de a aduce alţii care să fie angajaţi ai noii direcţii“, a precizat Diana Buşoi. „Scopul nostru nu este acela de a da afară oamenii din inspectorate. Vom lua în calcul propunerea dumneavoastră“, a spus Mecdonia Păunescu.
Directorii, sprijiniţi de părinţi şi patronate
Preşedintele Consiliului de Administraţie al şcolii este susţinut atât de părinţi, cât şi de reprezentanţii patronatului. „Este important ca directorul să fie şi preşedintele Consiliului de Administraţie. În caz contrar, ar apărea o contradicţie. Directorul va semna pentru banii publici, dar deciziile le va lua un preşedinte care se va spăla pe mâini de orice responsabilitate“, a explicat Constantin Mândruleanu, preşedintele Patronatului Regional Oltenia. Reprezentanţii părinţilor au cerut înlocuirea calificativelor cu note la ciclul primar şi micşorarea numărului de elevi dintr-o clasă.
„Pentru a conduce este nevoie de un lider care să cunoască nevoile şi problemele şcolii. Şi nimeni nu este mai potrivit pentru acest lucru decât directorul, care, dacă este dorit de cadrele didactice, trebuie să poată fi şi preşedintele Consiliului de Administraţie. Noi, părinţii, nu considerăm calificativele relevante. Nu redau valoarea elevului, iar copilul va fi dezorientat atunci când mai târziu va primi în loc de „bine“ nota 8 sau 7“, a menţionat Laura Luja, mama unui elev doljean.
