Adomniţei propune 13 ani de şcolarizare obligatorie

Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, a prezentat astăzi legile educaţiei care introduc învăţământul obligatoriu de 13 ani, transformarea inspectoratelor şcolare în direcţii judeţene şi noi reguli în conducerea universităţilor.
Legea învăţământului preuniversitar propune printre altele ca învăţământul obligatoriu să devină de 13 ani şi să cuprindă educaţia timpurie, adică învăţământul preşcolar – grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare – între trei şi şase ani, învăţământul primar,cu cinci clase însemnând clasa pregătitoare şi clasele I-IV, precum şi învăţământul gimnazial, respectiv claseleV-IX.
"Trecerea la educaţia obligatorie de 13 ani nu înseamnă că copiii vor fi luaţi cu forţa şi trimişi la grădiniţă, ci înseamnă că statul trebuie să asigure atâtea locuri, în grădiniţe câte cereri sunt", a declarat, luni, ministrul educaţiei Cristian Adomniţei, la ceremonia de lansare în dezbatere publică a celor trei proiecte de legi ale educaţiei – Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior şi Statutul personalului didactic.
Ministrul a precizat că Legea învăţământului preuniversitar introduce şi concursul de admitere la liceu în funcţie de opţiunea fiecărei instituţii de învăţământ. "Liceele vor avea dreptul să îşi selecteze resursa umană, după care va urma repartizarea computerizată pe locurile rămase", a mai spus Adomniţei. Noua Lege a învăţământului preuniversitar transformă inspectoratele şcolare în direcţii judeţene pentru învăţământul şcolar, angajaţii acestora având statutul de funcţionari publici "pentru depolitizarea sistemului", potrivit ministrului educaţiei.
Printre atribuţiile direcţiilor se numără numirea directorilor şcolilor şi avizarea propunerilor de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare (grădiniţe, şcoli primare,gimnazii, licee). Un alt aspect important este introducerea finanţării bazate pe costuri stadard per elev care se decide anual prin Hotărâre a Guvernului şi de care beneficiază toţi elevii sau preşcolarii din învăţământul de stat şi confesional, precum şi cei din învăţământul particular obligatoriu care studiază în unităţi autorizate sau acreditate.
În ceea ce priveşte Legea învăţământului superior, la nivelul conducerii universităţilor, nu vor putea ocupa funcţii simultan rudele sau afinii de până la gradul patru, iar mandatul tuturor structurilor de conducere va fi de patru ani. Adomniţei vrea şi înfiinţarea unei agenţii de credite pentru studenţi. "Elevii pot să meargă la această agenţie şi să facă un credit ca să studieze la universitate pe care îl vor plăti în timp, după absolvire", a spus Adomniţei. Viitoarea lege prevede şi înfiinţarea unui registru matricol unic pentru gestionarea programelor de studii în cazul studenţilor înmatriculaţi şi a actelor de studii în corelaţie cu piaţa muncii. De asemenea, potrivit proiectului de lege, se introduce obligativitatea evaluării programelor de studiu de către studenţi.
Statutului personalului didactic propune printre altele introducerea obligativităţii absolvirii unui masterat pentru ca cineva să poată ocupa un post de management. De asemenea, apare şi normarea unui post de director educativ pentru fiecare unitate de învăţământ, în condiţiile în care directorul şcolii poate avea şi altă formare decât cea de cadru didactic. Noul statut a operat modificări şi în ceea ce priveşte clasificarea personalului didactic. Astfel, vor exista profesori stagiari şi profesori definitivi. Personalul didactic de predare definitiv este titular şi asociat care înlocuieşte suplinitorii. Aceştia vor avea contract individual demuncă pe perioadă determinată în urma unui concurs organizat la nivelul şcolii. Şi examenul de ocupare a posturilor de titular va fi organizat tot la nivelul unităţii şcolare.
O noutate absolută a proiectului Statutului personalului didactic constă în introducerea capitolului referitor la deontologia profesională a personalului din învăţământ, inexistent în actualul act normativ.
Printre noutăţile introduse de statut la nivelul învăţământului superior figurează faptulcă asistenţii universitari beneficiază de o primă de instalare pe care o primesc la angajarea în învăţământ în primii cinci ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte la trei salarii iar dacă respectivul asistent părăseşte instituţia de învăţământ în următorii trei ani, acesta va fi obligat să restituie banii.
Pachetul legislativ conţine Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior şi Statutul personalului didactic. Proiectele vor fi supuse dezbaterii publice, timp de o lună, amendamentele şi propunerile ridicate vor fi analizate şi, după caz, integrate în propunerea legislativă, care va fi înaintată Parlamentului României.
Adomniţei promisese, iniţial, că legile vor ajunge în parlament la data de 1 septembrie, însă lansarea acestora în dezbatere publică a fost anunţată abia pentru 24 octombrie. Lansarea legilor a fost însă amânată, Ministerul Educaţiei justificând această decizie prin faptul că nu doreşte ca dezbaterea publică să se suprapună cu referendumul pentru votul uninominal şi cu campania electorală pentru Parlamentul European. Potrivit unor surse guvernamentale, amânarea pachetului legislativ ar fi fost cauzată de nemulţumirea UDMR faţă de noua lege a învăţământului preuniversitar, mai exact faţă de problema modalităţii de predare a limbii române.