Văcăroiu a promulgat legea ANI

Preşedintele interimar al României, Nicolae Văcăroiu, a semnat astăzi decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.
Controversata lege de înfiinţarea a Agenţiei Naţionale de Integritate a fost propusă, anul trecut, de către ministrul de atunci al justiţiei, Monica Macovei. Textul a fost modificat radical de Camera Deputaţilor, făcând din Agenţie doar o instituţie care putea sesiza comisiile privind controlul averilor demnitarilor. În varianta deputaţilor, susţinută de PSD-PRM-PC-UDMR, dar şi cu concursul unor membri PNL, Agenţiei îi erau tăiate toate atribuţiile de control al averilor şi al incompatibilităţilor. Ajunsă la Senat, ANI şi-a reprimit din atribuţii, dar nu a putut fi introdusă în plen din cauza disputelor dintre senatori şi ministrul Macovei. După restructurarea Guvernului, noul ministru liberal, Tudor Chiuariu, a venit cu o serie de amendamente noi, printre care şi confiscarea averilor, iar legea a trecut de Senat, pe 9 mai, cu 103 voturi pentru. Totuşi, senatorii au modificat legea ANI, chiar în ziua votului, în plen, stabilind că diferenţa între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi cea din declaraţia pentru care să se demareze verificarea este de 10.000 de euro sau de 10% între averea existentă şi veniturile realizate.
Noul text arată că prin diferenţa vădită între declaraţia de avere şi bunurile dobândite, se înţelege o diferenţă de 10% între averea existentă şi veniturile realizate, dar nu mai puţin decât echivalentul în lei a 10.000 de euro.
Totodată, senatorii au fost acord şi cu un al doilea amendament iniţial respins la comisii, care prevedea că preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale să fie obligaţi să îşi declare averile. Tot în cadrul amendamentelor respinse a mai existat un text aparţinând social-democratului Ioan Chelaru, care dorea eliminarea prevederii prin care din Consiliul Naţional de Integritate ar fi trebuit să facă parte un reprezentant desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor legal constituite şi un reprezentant desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în doemniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar. În final, senatorii au respins amendamentul.
În varianta finală, ANI se va ocupa de controlul averilor pe perioada mandatelor, al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor. Cât priveşte verificarea incompatibilităţilor, acestea intră în atribuţiile inspectorului de integritate, dar incompatibilităţile rămân cele definite de legile în vigoare, aşa cum era şi în varianta iniţială a Ministerului Justiţiei. Formula adoptată de Senat stabileşte că Agenţia este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte numiţi în funcţie de Senat, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. CNI, care este organismul reprezentativ, este numit de către Senat şi este format dintr-un număr de membri care includ persoane desemnate de către fiecare partid parlamentar, de Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor, precum şi reprezentanţi ai tuturor categoriilor verificate, dar şi un reprezentant desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor legal constituite.
CNI este aflat sub controlul Parlamentului, căruia îi prezintă un raport anual. Respingerea raportului duce la căderea conducerii Agenţiei. De asemenea, în momentul în care legea ANI va intra în vigoare, aceasta va începe să lucreze iar comisiile de pe lângă ÎCCJ, existente în prezent conform legii 161 din 2003, privind controlul averilor, îşi vor finaliza doar dosarele aflate deja în lucru.