Apa balteste in localitati, in timp ce miile de sinistrati vor sa se intoarca la pamânturile lor. Autoritatile discuta tot mai mult despre stramutare, iar Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) face greseala dupa greseala. Aceasta este imaginea lasata de intâlnirea de ieri, de la Bârca, dintre primarii localitatilor afectate de inundatii si autoritatile judetene.
Inca din 3 mai, dupa ce a inceput spargerea digului de aparare din zona localitatii Nedeia, GdS a semnalat, in articolul „Sate contra diguri“ ca exista posibilitatea ca bresa sa nu fie eficienta. „Bresa din digul de la Nedeia ar putea fi inutila, in conditiile in care canalele de aductiune CA0 si CA1 sunt intregi si apa va curge doar pâna la nivelul lor“, scriam atunci. Si am avut dreptate. Nivelul apei din incinte si, in consecinta, cea din comunele Bistret, Cârna si Macesu de Jos stationeaza, dupa ce in câteva zile a scazut doar cu 15 centimetri. Autoritatile au recunoscut ieri, la intâlnirea de la Bârca, in fata primarilor din comunele afectate de ape, ca spartura in dig a fost facuta gresit, cu circa 300 de metri mai jos. Dupa o discutie intre directorul Directiei Apelor Jiu, Stefan Stoica, inspector-sef al ANIF Craiova, Viorel Tirei, si prefectul Nicolae Giugea, ANIF, administratorul digurilor, a recunoscut ca nu are solutii pentru evacuarea apei din incintele inundate si ca nu stie de ce s-a facut bresa acolo. Asta dupa ce Stefan Stoica a acuzat ANIF ca este principalul vinovat pentru apa care nu se mai retrage din casele oamenilor. „Lumea ne acuza pe noi ca apa nu scade in localitati, insa greseala a fost facuta de ANIF, inca de la crearea bresei, care trebuia facuta in amonte de statia plutitoare, nu in aval. Acum apa este retinuta in incinta de canalul CA0 si nu mai este evacuata gravitational. Problema nu trebuie cautata la Ape sau la prefectura, ci la ANIF, care s-a bâlbâit, dar acum trebuie sa vina cât mai repede cu solutii“, a spus Stoica. Dupa aceste acuze, Viorel Tirei a aruncat pisica moarta in curtea ISPIF Bucuresti, proiectantul digului. „Decizia locului unde s-a spart digul a apartinut proiectantului digului si Comitetului pentru Situatii de Urgenta, condus de domnul prefect, iar noi ne-am conformat“, la care prefectul a raspuns sec: „Eu nu ma ocup de spargerea digurilor pentru ca nu sunt specialist. Sa hotarâti cât mai repede unde si când veti face o noua spartura. Oamenii au nevoie de ajutor urgent. In scurt timp, cei care doneaza si au grija de sinistrati vor obosi“. Cât despre executarea unei alte brese pentru evacuarea apei din incinte, ANIF a aratat din nou spre ISPIF, spunând ca ei trebuie sa decida unde se va face.
ISPIF baga la fund ANIF
Pe lânga faptul ca au fost acuzati de directorul Directiei Apelor Jiu de bâlbe si lipsa de reactii, reprezentantii ANIF s-au intrecut ieri in declaratii contradictorii.
Doina Prodan, directoarea ANIF, sucursala Dunare-Olt, a spus ca institutia pe care o conduce a trimis adresa Apelor Române de la Bucuresti si asteapta doar avizul ISPIF pentru a face o noua bresa, fapt contrazis de conducerea proiectantului.
„Am primit o adresa oficiala de la Apele Române prin care suntem somati sa facem o noua bresa pentru ca apa din Maces sa nu mai stationeze si sa se scurga in Dunare. Apele Române propun doua variante: bresa sa fie facuta in digul de la Dunare, iar a doua varianta, bresa sa fie facuta in digul canalului de irigatii CA1- orezarie sau in canalul CA0. In canalul CA0 nu cred ca este oportuna o bresa, pentru ca apa trece deja cu un metru peste el. Apele Române au facut masuratori si au constatat ca apa este mai mare cu 40 de centimetri in amonte de CA0. Nu putem sa decidem unde facem bresa decât dupa ce vom avea avizul ISPIF Bucuresti, proiectantul digurilor si al canalelor. Am trimis adresa Apelor Române la ANIF Bucuresti si urmeaza ca de acolo sa se solicite avizul proiectantului. Astazi (ieri – n.r) vom lua o decizie“.
Chiar daca nu in mod direct, si Victor Maita, directorul tehnic al ISPIF Bucuresti, a recunoscut ca bresa facuta saptamâna trecuta in digul de la Nedeia a fost o greseala si a spus ca la ISPIF nu a ajuns nici o adresa: „Legislatia prevede ca orice interventie care se face la o lucrare trebuie sa aiba avizul proiectantului, iar digurile care s-au facut in urma cu multi ani au fost proiectate de institutul nostru, deci trebuie avizul nostru. Eu nu stiu nimic despre o noua solicitare a ANIF pentru alta spartura in canalul de la Dunare sau in canalul de irigatii CA1. In jurul orei 13.00 am fost la o sedinta chiar in sediul ANIF Bucuresti, unde era prezent si directorul institutiei si nu mi-a spus nimic despre asa ceva. Eu nu pot sa raspund solicitarilor presei de a sparge digurile. Acest lucru trebuia facut de reprezentantii ANIF. Directoarea de la Dolj ar fi trebuit macar sa ma sune si sa-mi spuna despre ce este vorba. In incinta Bistret – Nedeia – Jiu apa stationeaza in zona Maces si, daca ma intrebati unde ar fi mai bine sa se faca spartura, eu spun ca in amonte de statia plutitoare de la Nedeia, cam cu 200 – 300 de metri, unde digul are o sa slabita pe care am observat-o in urma cu o luna. In canalul de irigatii CA1 nu este indicat sa se faca bresa, pentru ca acest canal nu se poate goli decât pâna la rambleu, apa de sub rambleu ramânând pe loc. Repet, raspund la o intrebare pusa de presa si nu la o solicitare facuta de ANIF“.
Pâna se va decide când si unde se va face bresa, in comunele Bistret, Cârna si Macesu de Jos apa nu scade si doboara casa dupa casa.
Animalele mor de foame
La intâlnirea de ieri, primarii din Bechet, Macesu de Jos, Rast, Negoi, Bistret, Cârna, Gighera, Goicea si Catane au facut cunoscute mai-marilor judetului problemele cu care se confrunta localitatile pe care le conduc. Daca aproape toti edilii spun ca se descurca in privinta cazarii si a asigurarii hranei sinistratilor, animalele oamenilor mor de foame dupa ce mii de hectare de pasuni au fost acoperite de ape. „Problema cea mai grea pentru oameni este nutretul pentru animale. Nu mai exista o palma de izlaz pentru animale in comuna. Oamenii nu au cu ce sa-si hraneasca animalele si nici nu vor sa le duca in tabara. Am primit noua tone de tarâte pe care le-am impartit oamenilor, dar nu sunt de ajuns pentru 150 de vaci si 200 de cai“, a spus Constantin Radu, primarul din Cârna.
„Din peste 6.000 de hectare de teren agricol si pasuni, avem 3.650 inundate. Nu avem cu ce hrani cele 1.000 de vaci, 800 de cai si 6.000 de oi. Ne trebuie o mâna de ajutor“, a declarat Constantin Raicea, primarul din Bistret.
Pentru ca nu au cu ce sa-si hraneasca animalele, sinistratii din Bistret si Negoi se duc cu animalele lor pe terenurile oamenilor din Catane. „Suntem ca in razboi. Oamenii au ajuns sa se bata intre ei pentru ca ciobanii din Negoi si Bistret vin si taie iarba din pasunile noastre sau baga oile in culturile de grâu. Stim ca ale lor sunt inundate, dar trebuie sa aparam si noi ce este al nostru“, a spus Gheoghe Spaimus, primarul comunei Catane.
Sunt si primari care vor sa asigure hrana animalelor dupa ce apele se vor retrage si terenurile nu vor mai putea fi cultivate decât cu lucerna. „Stam foarte prost cu pasunile si cu animalele. Daca se poate sa fim ajutati sa infiintam dupa retragerea apelor 150 de hectare de lucerna si 200 de porumb am reusi sa supravietuim“, a spus Constantin Oclei, primarul Bechetului.
Primarii doljeni au solicitat autoritatilor pompe pentru evacuarea apei din localitatile inundate, cele sapte pompe ale ANIF fiind „sinistrate“ pe statia plutitoare Nedeia. „Apa nu se mai poate deversa natural si trebuie sa o pompam cât mai repede, deoarece casele stau in apa si cad“, a spus Florea Cone, primarul din Macesu de Jos. In conditiile in care nivelul apei din incinta este constant, motopompele nu pot fi de folos oamenilor, care incearca sa scape de ape. „Atâta timp cât apa nu scade in incinta, motopompele nu sunt de folos deoarece apa se intoarce in zonele pe care le-a inundat. Intâi trebuie sa se retraga printr-o bresa apa din incinta si dupa aceea sa evacuam apa din sate“, a explicat Stefan Stoica.
Sinistratii isi cumpara case in Macesu de Sus
Autoritatile au hotarât ca Rastul va fi singurul sat care va fi stramutat, iar in celelalte localitati vor fi reconstruite in zone sigure numai casele inundate. „Casele din Cârna, Bistret si Macesu de Jos care au fost inundate vor fi construite fie in continuarea acestor localitati, fie in zonele inalte din comuna“, a spus Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului. Primarii din Negoi si Cârna au stabilit deja zonele unde vor fi reconstruite casele care cad. „Pâna acum, la Negoi au cazut 58 de case, numarul lor fiind in crestere. Teren avem pentru reconstructia lor si vom fi intermediarii schimburilor de teren care se vor face intre oamenii de pe deal si cei din vale“, a spus Sorin Voinea, primarul din Negoi. La Cârna, casele luate de ape vor fi reconstruite in apropierea satului, pe terenurile unui fost CAP. „Se va face o continuare a satului si casele le vom pune pe terenul primariei, acolo unde a fost CAP-ul, pentru ca in zonele inundate nu se mai pot ridica locuinte si foarte multi oameni vor sa plece din locurile unde Dunarea a facut ravagii“, a spus Constantin Radu, primarul din Cârna.
Sinistratii din Macesu de Jos nu au mai asteptat solutii din partea autoritatilor si au inceput sa-si cumpere case in Macesu de Sus. „Zilele acestea, in comuna s-au vândut opt case pe care le-au cumparat oamenii din Macesu de Jos. Oamenii din comuna au multe case de vânzare, cam 100, si preturile nu sunt mari, 40 – 50 de milioane, asa ca sinistratii pot profita de acest lucru“, a spus Gheorghe Bece, primarul comunei Macesu de Sus.
Scorpionii nu mai vor la cratita
Timp de o luna, Scorpionii le-au pregatit sinistratilor mâncare calda in bucatariile mobile ale armatei. Pentru ca situatia de criza a trecut, generalul Virgil Balaceanu vrea sa-si retraga trupele din taberele de sinistrati. „Luptatorii mei nu sunt bucatari si, timp de o luna, au curatat cartofi si morcovi si au gatit pentru 8.000 de sinistrati. Ne-am asumat acest risc deoarece cineva trebuia sa le asigure hrana calda acestor oameni. Ce fac cei 17 militari pot face si femeile care gatesc la nunti si inmormântari, pentru ca eu trebuie sa imi retrag oamenii din tabere, acum când situatia s-a stabilizat. Voi lasa specialisti care stiu cum functioneaza bucatariile mobile“, a spus generalul Virgil Balaceanu, comandantul Brigazii 2 Infanterie Usoara Rovine. Propunerea generalului nu a fost acceptata de autoritati, deoarece bucataresele din sate nu au analizele la zi. In cel mai scurt timp insa locul Scorpionilor din bucatariile armatei va fi luat de bucatari profesionisti.
Cu toate ca autoritatile le asigura hrana calda, sinistratii doljeni cazati in Bârca, Goicea si Macesu de Sus refuza mâncarea la cazan, preferând conservele. Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) avertizeaza insa ca hrana rece poate fi alterata. „Am gasit 80 de borcane de mazare stricata. Primarii trebuie sa depoziteze mâncarea si nu sa o imparta pe toata sinistratilor, asa cum s-a intâmplat la Macesu de Jos. Voi da amenzi primarilor pentru fiecare sinistrat bolnav“, a spus Eugen Marinescu, directorul OJPC.
