• Sase patroni din Oltenia au intrat in conflict de interese, cumparind utilaje de la societati la care erau actionari rude ale lor • Daca autoritatile le reziliaza contractele, firmele ar putea intra in faliment
Multi veniti, putini alesi, spune o vorba din batrini. Ce te faci insa cind chiar o parte dintre acestia calca strimb si demonstreaza ca padure fara uscaturi nu exista? Gluma se ingroasa cind in joc sint banii publici sau cei administrati de institutiile statului, cum este cazul fondurilor europene derulate prin programele Phare, implementate in zona Olteniei incepind din 2002. Pentru ca banii oferiti gratis atrag inevitabil multi solicitanti, investitorii s-au ingramadit sa depuna dosare de finantare pentru doua masuri: dezvoltarea serviciilor sociale si asistenta pentru IMM-uri. O parte dintre ei insa nu au tinut cont de prevederile stipulate in contractele de finantare, iar acum risca sa intre in faliment, deoarece, mai mult ca sigur, va trebui sa returneze banii cheltuiti anapoda. Situatia va fi clarificata dupa 30 septembrie, data-limita pina la care documentele va trebui sa ajunga la Bucuresti.
Daca pe segmentul dezvoltarii serviciilor sociale nu au fost probleme semnificative, altfel sta situatia in cazul asistentei pentru IMM-uri, care presupune finantarea achizitionarii de utilaje in scopul dezvoltarii activitatii. „Din 56 de proiecte care au primit finantare prin Phare 2000, sase par sa aiba probleme cu conflictul de interese, iar la un proiect investitorul nu are bani pentru cofinantare“, a declarat Ionut Birca, seful Serviciului implementare programe din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Oltenia. Conform memorandumurilor incheiate cu Uniunea Europeana, solicitantii primeau fonduri nerambursabile in limita a 60% din suma solicitata, restul urmind sa fie investit din fonduri proprii. Pentru fiecare proiect puteau fi primiti minimum 10.000 si maximum 100.000 de euro . „De fapt, lipsa banilor proprii si conflictele de interese sint cauzele cele mai intilnite pentru care ar putea fi reziliate contractele“, a precizat Ionut Birca. Spre exemplu, o firma din Craiova, care se ocupa cu prelucrari metalice, a primit aprobare pentru un proiect de 25.000 de euro. Dupa ce a cheltuit in jur de 15.000 de euro din suma totala, investitorul si-a dat seama ca nu poate investi procentul care ii revenea. O data ajuns dosarul la Bucuresti, firma respectiva risca sa piarda contractul si sa returneze banii cheltuiti, ceea ce poate echivala cu intrarea in faliment. Probleme mai mari sint insa in cazul a sase firme raspindite in cele cinci judete administrate de Agentia pentru Dezvoltare Oltenia, care au cumparat utilaje de la alte firme la care actionari erau tot ei sau rude ale lor. „Intr-unul din cazuri, la licitatia organizata pentru desemnarea furnizorului, beneficiarul a cheltuit toti banii Phare alocati pentru achizitionarea unor utilaje de la o firma la care era tot el patron. In cazul celorlalte firme, doar o parte dintre facturi au fost achitate, incalcind legea conflictului de interese. Banii vor fi recuperati, scazind din suma pe care o mai aveau de primit de la noi pe cea cheltuita astfel“, a spus Ionut Birca.
Spre deosebire de Sapard, Phare plateste banii inainte
Chiar daca decizia finala apartine oficialilor de la Bucuresti, Ionut Birca este convins ca macar un contract va fi reziliat. Surprinzator, cei care incalca prevederile contractului aduc si argumente in sprijinul lor. „Ei stiu ca incalca legea, dar ne intreaba ce pot face daca firma mamei sale, spre exemplu, ofera cel mai bun pret. Legea presupune ca un conflict de interese apare pina la al patrulea grad de rudenie“, a mai spus Birca. Conform afirmatiilor sale, angajatilori agentiei le este greu sa-si dea seama care este gradul de rudenie in astfel de cazuri. „O data am cercetat cazul unui beneficiar care cumparase de la o firma, al carei patron avea aceeasi adresa de domiciliu ca si el, numai ca era de sex feminim. Nu ne-a fost greu sa ne dam seama ca era vorba despre sotia sau mama sa, dar nu am putut sa dovedim acest lucru, pentru ca nu am putut obtine informatii de la Evidenta populatiei“, a declarat seful Serviciului implementare programe. O parte din vina pentru astfel de situatii o poarta si metodologia de acordare a banilor europeni. Daca in cazul programului Sapard, asemanator cu Phare 2000, decontarea se face pe baza de acte justificative dupa ce beneficiarul a cheltuit din buzunarul propriu, in cazul Phare, banii se platesc inainte, iar verificarea se face ulterior. „La inceput, proiectele cistigatoare primesc un avans care poate varia in functie de fiecare componenta a programului. Transele se acorda inainte si apoi se verifica modul in care au fost cheltuiti banii. Ultima transa din contract trebuie sa o aduca insa beneficiarul, urmind ca noi sa decontam banii“, a precizat Ionut Birca. Asa se face ca Ministerul Integrarii Europene va trebui sa alerge prin tribunale pentru a-si recupera banii, daca aceia prinsi cu mita in sac refuza sa returneze fondurile primite.
Firme vindute cu fonduri cu tot
Orice firma putea depune cite proiecte de finantare dorea, cu conditia ca suma totala sa nu depaseasca 100.000 de euro pe parcursul a trei ani. De asemenea, firmele beneficiare erau obligate ca timp de doi ani sa nu vinda utilajele cumparate cu bani europeni. Patronii puteau vinde insa firma altui investitor care urma sa preia si obligatiile contractate de fostul patron. „Am avut doua sau trei cazuri in care firmele beneficiare de fonduri Phare au fost vindute in timp ce se derula contractul de finantare, pentru ca patronii respectivi nu aveau bani de investitii. Este vorba despre firme care activau in domeniul incaltamintei sau cel alimentar“, a declarat Ionut Birca. Cit de viabile si profitabile s-au dovedit fondurile europene pentru firmele din Oltenia vor afla oficialii, dupa 30 septembrie. Orice intirziere majora va atrage dupa sine rezilierea contractelor si implicit pierderea banilor, ceea ce pentru
