Conducerea Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) Dolj a adunat ieri reprezentantii mass-media pentru a le prezenta cum lucreaza un politist de proximitate din Craiova. Alaturi de agentul de proximitate Leontin Jugravu s-a aflat inspectorul principal Mihai Stoian, care s-a ocupat cu predilectie de regie, irosindu-si o parte pretioasa din timp cu indicatiile date cameramanilor si fotografilor cu privire la unghiul cel mai potrivit din care sa imortalizeze imagini cu politia in actiune.
Cronica unei actiuni regizate
Ora 12.00. La sediul IJP Dolj, jurnalistii de presa scrisa si audio-vizuala asteptau „marea actiune“ politieneasca, la care fusesera invitati sa participe. Nu era insa vorba nici de finalizarea anchetei in cazul accidentelor de circulatie produse de copiii minori ai unor persoane importante si nici de vreo returnare dubioasa de TVA, ci de modul in care actioneaza politistii de proximitate.
Ora 12.30. Plecarea la drum: ziaristii au fost inghesuiti in duba mascatilor, avind inima cit un purice la vederea castilor de protectie de sub scaune si a unui pulan.
Episodul I: Intilnirea cu elevii
Ora 12.40. Debarcarea la Scoala nr.37 „Mihai Eminescu“ din Craiova, unitatea de invatamint unde, cu citeva zile in urma, o profesoara obligase un elev neascultator sa se dea cu capul de perete. Agentul-sef adjunct Leontin Jugravu este dat jos din duba la distanta de scoala pentru ca, potrivit indicatiilor regizorale ale inspectorului Stoian, camerele de luat vederi sa-l „prinda“ venind pe jos spre scoala. Politistii si ziaristii dau buzna in scoala, insa directoarea Silvia Cirtu era la ore. Zimbind larg, directoarea soseste o data cu pauza, dar este intoarsa, pentru ca… nu fusese filmata atunci cind se intilneste cu politistul. Silvia Cirtu aminteste despre actiunile desfasurate de elevii scolii sale in colaborare cu politistul de proximitate.
Ora 13.03. Elevii claselor a VIII-a B si D, „deturnati“ de la ora de tehnologie si informatica, sint adusi intr-o sala pentru a se intilni cu politia. „Politistul de proximitate, pe care il aveti in fata dumneavoastra, este unul care nu va veni sa va sanctioneze, ci sa va cunoasca problemele de la scoala si de acasa“, il prezinta insp. pr. Stoian pe agentul de proximitate Jugravu. Agentul Jugravu vorbeste cu copiii despre contraventii si infractiuni si tocmai cind ii intreaba ce probleme vor sa sesizeze – ca un facut – apare directoarea Silvia Cirtu. Copiii tac milc, nici unul n-avea nimic de sesizat. „Nu stiu ce e ala politist de proximitate, n-am fost atent“, declara ulterior Ionut Alin P. „Este acel politist care ne ajuta pentru nefolosirea drogurilor si alcoolului“, incearca sa-i aranjeze imaginea colega lui de clasa,
Alina V.
Episodul II – O vizita anuntata
Intrati in criza de timp, politistii si ziaristii gonesc catre Tirgul Comercial SUCPI. „Regizorul“ Stoian ii traseaza agentului de proximitate sarcina de a astepta, cu cameramani si cu reporteri, in afara tirgului, pina cind il anunta de vizita pe directorul tirgului, Sabin Popescu, pentru a nu avea surpriza ca vinzatorii sa-si inchida standurile, crezind ca-i vorba de vreun control. Incintat de ideea politiei de proximitate, directorul Popescu ii conduce pe politisti si jurnalisti la citeva standuri. Apoi propune o pauza de-o cafea, servita intr-un birou cu inscriptii in araba pe pereti, cafea asezonata cu discutii despre schimbarea mentalitatii romanilor in privinta politistilor, care nu mai sint acei duri de odinioara, croiti pe amenzi si dosare penale. Fuga apoi la episodul urmator.
Episodul III – Pensionarilor li se prezinta grafice cu evolutia furturilor
A urmat o intilnire cu pensionarii unui bloc de garsoniere de pe Calea Bucuresti. Doar ca, politistii intirziind o jumatate de ora, pensionarii se cam retrasesera sa-si faca somnul de dupa-amiaza.
Duba trage linga scara blocului, camerele de filmat si aparatele de fotografiat sint pozitionate de inspectorul Stoian, pensionarii sint adunati in graba si incep discutiile.
Agentul de proximitate le explica batrinilor cum sa se fereasca de spargerile de locuinte: „De curind, au avut loc doua spargeri de garsoniere, iar colegii mei continua investigatiile pentru a-i prinde pe hoti, dar o parte din vina o au si proprietarii, care si-au lasat cheile sub presul de la intrare“. Urmeaza apoi afisarea pe usa scarii si prezentarea unor grafice cu evolutia spargerilor de locuinte si autoturisme, faza la care pensionarii n-au prea percutat pentru ca… oricum nu vedeau graficele.
Constiincios, agentul Jugravu i-a intrebat pe batrini daca au ceva de sesizat. Si aveau… Ana Ilie era deranjata de tinerii care fac galagie noaptea pe casa scarilor, ori „isi dau pantalonii jos si practica lucruri urite“ in spatiul destinat ca loc de joaca al copiilor, iar Florea Ciurea s-a aratat intrigat de comportamentul a doi baieti si doua fete care, cu o seara inainte, fumasera linga bloc „pina dupa ora noua si ceva“.
Ora 15.15. Inspectorul principal Stoian, multumit de mediatizarea activitatii politiei de proximitate, declara intilnirea cu presa incheiata, explicind inca o data care este rostul politistilor de proximitate – ori „de promiscuitate“, cum ii mai poreclesc, in gluma, colegii de breasla: „Politia de proximitate trebuie sa preia problemele cetatenilor si sa le aduca in atentia celorlalti politisti, care sa le rezolve“.
Si cu asta-basta! Actiunea regizata s-a incheiat. Traiasca politia de proximitate! Ce-o fi, oare, aia?
