Crescuti in casele de copii, tinerii care implinesc 18 ani fie sint dati afara din aceste institutii, fie pleaca singuri, sperind sa aiba o viata mai buna. De cele mai multe ori, ei devin slugi ale unor oameni care se bucura sa aiba o mina de lucru ieftina si fara pretentii. Pentru ca nu au prea multe alternative, tinerii ajunsi in astfel de situatii isi accepta conditia de sclav si fug doar atunci cind viata pe care sint nevoiti sa o duca devine insuportabila chiar si pentru ei, obisnuiti cu multe neajunsuri.
Ion Murariu are 26 de ani si de mic a fost dus de parinti la casa de copii. Toti cei 12 frati ai lui au fost dati spre infiere sau internati in centrele de plasament. Dupa ce a implinit virsta majoratului, Ion Murariu a incercat sa-si gaseasca de lucru, fiind nevoit sa plece din casa de copii. „Am muncit peste tot. Am lucrat in piete, am fost cioban, vacar, am lucrat la cimp, pe la unul, pe la altul. Am dormit pe unde am apucat“, a povestit tinarul. Stapinii pe care i-a avut nu-i dadeau mare lucru pentru munca lui, cel mult mincare si citeodata adapost, iar cind nu mai aveau nevoie de el, il scoteau afara. „Cel mai rau este ca niciodata nu se stie cind te trezesti in drum si nu ai incotro sa o apuci. Au fost multe nopti in care am dormit pe cimp, prin scari de blocuri, prin piete, unde ma prindea noaptea“, a mai povestit tinarul.
Trei ani a ingrijit vitele unui preot
Cea mai linistita perioada din viata lui Ion, dupa ce a parasit casa de copii, a fost atunci cind a fost luat acasa de un preot dintr-un sat doljean. Timp de trei ani, tinarul a avut grija de vitele acestuia si in tot acest timp a avut macar unde sa doarma si ce sa manince. „A fost bine acolo, dar preotul era batrin si a zis ca nu-l mai tin puterile sa aiba in grija o gospodarie asa de mare. A vindut vacile si am fost nevoit sa plec de la el“, a spus Ion Murariu.
Plecat de la casa preotului, tinarul a ajuns sluga la un alt stapin, de unde a plecat pentru ca nu mai suporta cum se purta acesta cu el. „Ultimul meu stapin s-a purtat cel mai rau. Ma batea, nu-mi dadea sa maninc. Toti au impresia ca, daca esti de la casa de copii, pot sa faca tot ce vor cu tine. Nu mai vreau sa muncesc pe la unu’, pe la altu’. Nu mai am incredere in stapini. Vreau si eu un serviciu unde sa primesc un salariu cit de mic, dar care sa fie al meu, nu sa ma rog de ei sa-mi dea banii pentru care am muncit. Daca o sa am un salariu, poate o sa pot sa fac rost si de o casa pentru ca acum dorm pe strazi“, a mai spus tinarul.
El doarme pe mesele din piata, iar dimineata ii ajuta pe vinzatori sa-si descarce marfa, in schimbul a 20.000-30.000 de lei, bani cu care sa-si poata lua ceva de mincare.
