Galeria de Artă Craiova a găzduit marţi seară expoziţia de grup a tinerilor artişti plastici ai Atelierului 35.
Pictură, sculptură, obiecte, instalaţii s-au reunit într-o expoziţie de grup. Sunt lucrări semnate de artiştii Atelierului 35, debutanţi, tineri absolvenţi ai Liceului de Artă „Marin Sorescu“ din Craiova, Ştefan Bărbuceanu, Ştefan Ciulu, Răducu Rusu, Valentin Vicu, Lucian Rogneanu, generaţia de astăzi, care a intrat deja în arenă, dar şi studenţi, absolvenţi, artişti aflaţi în pragul vârstei de 35 de ani, şi unii puţin peste. O regăsim aici şi pe Ioana Flueraşu, care aduce ceva din „Arca lui Noe“, o expoziţie personală. Este vorba de peşti, broscuţe, dar şi o femeie, aceasta din urmă reprezentând proiectul său de expoziţie personală, care va avea loc anul viitor. Ne întâlnim şi cu Dan Purcărea, Ştefan Ghitan, Gabriel Giodea şi-al lui „Urban III“, picturile Irinei Buzatu, Doina Butuşină, portretul fetiţei lui Dan Nica, dar şi „Magicianul“ lui Lucian Florin Rogne.
O expoziţie importantă
Expoziţia lor este importantă, aşa cum o califica şi criticul de artă Cătălin Davidescu, dat fiind faptul că vine după mult mai importanta expoziţie a lui Mihail Trifan, „Înmormântarea lui Pazvante“. Nici nu ar avea cum să nu fie aşa, căci, pentru fiecare dintre ei, această manifestare înseamnă ceva. Pentru cei mai în vârstă, pentru că sunt generaţii diverse, înseamnă o modalitate de a-şi expune producţia curentă de atelier, pentru cei mai tineri este un mod de a se exprima în public şi de a-şi cântări forţele cu colegii de generaţie. Pentru debutanţi, tineri absolvenţi ai Liceului de Artă „Marin Sorescu“, totul capătă valenţe diferite. Este vorba de o mare încărcătură emoţională, fiind la prima comunicare directă cu publicul, critica şi, mai ales, cu colegii mai în vârstă tot din cadrul Atelierului 35. E o problemă de adaptabilitate, de înţelegere între generaţii. Ca la orice eveniment de artă care se respectă, nu au lipsit nici criticile de specialitate, deşi Cătălin Davidescu, mărturisea: „Nu sunt adeptul criticii laudative. Aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, consider critica o problemă subiectivă, în ciuda afirmaţiilor că această meserie, dacă este o meserie, ar trebui să fie obiectivă. Eu o consider subiectivă. În consecinţă, raportul meu cu lucrările este strict subiectiv şi îmi asum această afirmaţie. Evident, există lucrări bune, nu o să le nominalizez, pentru că nu este cazul într-o expoziţie comună, există piese modeste, nici pe acelea nu o să le spun. Per ansamblu, cu siguranţă, este o expoziţie legată, rotundă, care schimbă un pic atmosfera de zi cu zi a galeriei craiovene. E adevărat că această expoziţie – am avut emoţii în sensul acesta – a venit după un eveniment important, expoziţia lui Mihail Trifan, care a fost o expoziţie de mare greutate. E foarte greu ca după o expoziţie importantă să vii cu un lucru la fel de important. Faptul că se leagă, faptul că ei lucrează, că este o diversitate, de la pictură în stil clasic, muzeal chiar, sculptură, obiect, instalaţie înseamnă că peisajul se diversifică, ceea ce este bine, concurenţa creşte şi mai bine, trăim într-un fel de capitalism. Mi se pare o expoziţie bună. E foarte greu să debutezi vara şi sigur că nu mici trebuie să le fie emoţiile. Eu cred că, mă refer la cei foarte tineri, pornesc cu dreptul, faptul că au puterea să iasă dintr-o imagine uşor tradiţională, muzeală, parietală, a tablourilor, sculpturilor şi să intre într-o zonă a performance-ului, a instalaţiilor, a happening-urilor. Cred că este o alternativă, o probă de curaj în primul rând, dar, în egală măsură, şi o probă de seriozitate, precum şi o diversitate benefică de care peisajul artistic craiovean are mare nevoie“.
