Psiholog – psihiatru – psihoterapeut

„Nu exista demers… mai uman, decit inceperea unei psihoterapii. Prin acest act, ne deschidem in mod deliberat unei discutii deosebit de profunde cu o alta fiinta umana. A intreprinde o sedinta de psihoterapie presupune un mare curaj… Iata de ce, in ciuda imaginii stereotipe, pacientii psihoterapiei sint oameni mai tari si mai sanatosi decit media“. (Scott Peck)

Aceste lucruri sint adevarate, insa prea putini oameni stiu exact ce inseamna psihoterapia si cine are dreptul sa o practice. De asemenea, marea majoritate a romanilor confunda psihologul cu psihiatrul si, de asemenea, considera ca a merge la psiholog inseamna a fi „sarit de pe fix“.

De fapt, lucrurile stau altfel. Lipsa informatiilor duce la confuzii, interpretari gresite si apare teama de a fi judecat si catalogat drept „bolnav psihic“. Oamenii se tem de necunoscut, iar cel mai simplu mod de a inlatura aceasta teama este cunoasterea. Prin urmare, explicarea unor notiuni ca psihiatru, psiholog, psihoterapeut etc. va aduce lumina in aceasta directie.

Psihiatrul este absolvent al Facultatii de Medicina si are dreptul sa prescrie medicamente; el este medic, specializat in comportamentul anormal (patologic) si trateaza persoanele cu tulburari mentale (boli psihice). Tratamentul oferit de psihiatrii este in special medicamentos.

Psihologul este absolvent al Facultatii de Psihologie, cu diploma universitara recunoscuta si membru al unei asociatii profesionale (ex.: Asociatia Psihologilor din Romania). Psihologul studiaza comportamentul uman in totalitate, fie el normal sau anormal (patologic), si poate lucra in diverse domenii (in sanatate – psiholog clinic, in educatie, in industrie etc.). In domeniul sanatatii si educatiei, psihologul se ocupa de evaluare psihologica (testarea personalitatii, aptitudinilor, inteligentei etc.) si poate oferi consiliere psihologica persoanelor care solicita acest lucru.

Psihoterapeutul este psihologul sau medicul psihiatru, membru al Federatiei Romane de Psihoterapie si, obligatoriu, specializat intr-o forma de psihoterapie (psihoterapie centrata pe persoana, hipnoza, psihanaliza, psihodrama etc.).

Cursurile de perfectionare si de specializare in psihoterapie sint organizate de societati sau asociatii de psihoterapie, recunoscute de Federatia Romana de Psihoterapie. Aceste cursuri au o durata cuprinsa intre trei-cinci ani (psihanaliza necesita o perioada mai lunga de sapte ani), deci nu orice psiholog are dreptul de a face psihoterapie, ci chiar aceia care se specializeaza intr-o forma sau alta de terapie.

Psihoterapia (tratament fara medicamente) este o forma de tratament psihologic, structurata in tehnici si metode, care are la baza un sistem teoretic-conceptual bine pus la punct. Ea trebuie exercitata de catre un psihoterapeut calificat (psiholog sau medic) asupra pacientului (clientului). Psihoterapia este aplicata deliberat, in mod sistematic, in grup sau individualizat. Ea foloseste metode si actiuni specifice si nu se confunda cu sfaturile sau cu simpla actiune a unui prieten sau a unei rude.

Psihoterapia se adreseaza:

– omului sanatos, aflat in dificultate;

– persoanei cu dificultati de relationare;

– persoanei care sufera de boli somatice (ulcer, cancer, astm bronsic etc.);

– persoanelor cu afectiuni psihice carora le dezvolta capacitatea de orientare in viata si de resocializare.

Obiectivul major al psihologiei consta in producerea unor modificari in sfera personalitatii pacientului (clientului), modificari care il vor ajuta sa realizeze o adaptare mai eficienta si mai stabila la mediu. De asemenea, prin psihoterapie se realizeaza o mai eficienta reglare si autoreglare a starilor psihice, actualizarea resurselor latente ale persoanei pentru ca aceasta sa functioneze la randament maxim atit din punct de vedere psihic, cit si fizic.