E încă vacanţă fotbalistică în România, dar avem fotbal pe săturate în Africa de Sud. Acasă, despre campionatul intern, citim şi vedem fel de fel de ştiri-zvonuri privind transferuri şi cancanuri mai puţin legate de fotbal.
Universitatea Craiova? La nivel de finanţator – aproape nimic schimbat. Tot politica vorbelor goale, tot a promisiunilor. Transferuri? Nu mă pot pronunţa asupra bulgarului (Gargorov – n.r) sau a africanului (Antchouet – n.r.) deoarece nu i-am văzut jucând şi ar fi neelegant, dar, după cele scrise prin presă, nu par a fi jucătorii care să rupă gura târgului la Universitatea în condiţiile în care vrem altceva de la această ediţie de campionat. Cel mai bun transfer de la Universitatea pare să fie altul, readucerea „Craiovei Maxima“ în vârf, adică la conducerea executivă (Geolgău) şi la cea tehnică (Ţicleanu şi Lung). Aceştia s-au alăturat lui Corneliu Andrei Stroe, preşedintele de onoare al clubului, şi celor doi foşti mari jucători, Negrilă şi Beldeanu, menţinuţi cu numele în organigrama clubului la Departamentul scouting.
După un meci în care noi, „bătrânii“ Craiovei Maxima, am jucat la Işalniţa, am făcut un spirit de glumă şi am declarat în faţa camerelor de luat vederi că pe Ţicleanu n-o să-l prindă paltonul! Mi-a plăcut că „Chiose“, băiat deştept şi fără ranchiună, a gustat gluma şi a înţeles mesajul. E greu să rezişti la Universitatea atunci când ai în frunte un om imprevizibil, fără buget pentru performanţă. Ar fi o mare victorie dacă actuala conducere tehnică şi-ar duce până la capăt mandatul!
Nu ştiu care este obiectivul Universităţii pentru acest sezon 2010/2011. Normal ar fi ca Ştiinţa să scoată capul la înaintare, adică să se lupte pentru partea de sus a clasamentului. Poate însă cu actualul buget şi actualul lot de jucători? Asta e întrebarea. Ţicleanu nu are cum să facă minuni peste noapte. El a fost obligat să accepte un lot făcut de altcineva, ceea ce este nefiresc şi ilogic, dar la Universitatea Craiova/Severin se cam poartă… „Chiose“ a mai avut o experienţă destul de neplăcută la Universitatea, ca antrenor, cu mulţi ani în urmă, şi ştie foarte bine că doar rezultatele îl vor menţine. Nu ştiu dacă a avut timp să se informeze despre situaţia reală de la Ştiinţa, dacă a aflat că sunt multe probleme la club care încă nu sunt rezolvate – restanţe la jucători (şi la toţi foştii antrenori!), disensiuni cu suporterii, o relaţie destul de nepotrivită cu autorităţile locale etc. La toate acestea de adăugă încăpăţânarea celui care a cumpărat brandul Ştiinţei de a juca meciurile la Turnu Severin! Este un subiect asupra căruia nu mai insist. Mă surprinde însă că foştii mei colegi din Craiova Maxima, pe care i-am menţionat mai sus, acum angajaţii lui Mititelu, acceptă acest compromis.
Apropo de istoria Ştiinţei: citesc că finanţatorul Craiovei se foloseşte de notorietatea lui Oblemenco şi vrea să vândă tricouri cu numărul 9, să mai facă rost de un bănuţ…
Nu comentez, dar constat că imaginea celor din „campioana unei mari iubiri“ şi a celor din „Craiova Maxima“ este folosită din plin pentru interesul lui privat. Şi când se pune problema ca Universitatea să joace pe legendarul stadion „Ion Oblemenco“, acolo unde nişte fraieri au luptat pentru brandul Ştiinţei, ne ia pe toţi peste picior.
