Cu toții am trecut prin răceli. Pentru unii, înseamnă câteva strănuturi și un nas înfundat. Pentru alții, însă, aceeași infecție poate duce la dificultăți serioase de respirație sau chiar la complicații care pun viața în pericol. De ce?
Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea Yale, sugerează că răspunsul se află chiar în nas – mai exact, în modul în care celulele nazale reacționează la virusurile comune ale răcelii.
Rinovirusul și legătura cu astmul
Rinovirusul este cea mai frecventă cauză a răcelii. Deși pentru majoritatea oamenilor provoacă simptome ușoare, la persoanele cu astm poate declanșa atacuri severe.
Dr. Ellen Foxman, profesor asociat la Școala de Medicină Yale, a fost inspirată să cerceteze acest fenomen după ce fiul ei, diagnosticat cu astm, a avut un episod grav de respirație îngreunată în urma unei infecții aparent banale.
„Infecția cu rinovirus este cel mai frecvent declanșator al atacurilor de astm”, explică Foxman, potrivit CNN. Însă întrebarea-cheie a fost: de ce reacționează organismul atât de diferit de la o persoană la alta?
Rolul esențial al interferonului
Cercetarea a arătat că diferența majoră este dată de viteza răspunsului interferonic, un mecanism natural de apărare al organismului. Interferonii sunt proteine care ajută la limitarea răspândirii virusului.
Atunci când acest răspuns este rapid, infecția este ținută sub control: mai puțin de 2% dintre celulele nazale ajung să fie infectate. Rezultatul? Simptome minime sau chiar lipsa lor.
În schimb, dacă răspunsul interferonic este întârziat sau blocat, virusul se răspândește mult mai agresiv. Aproximativ 30% dintre celule pot fi infectate, iar organismul reacționează prin inflamație intensă și producție excesivă de mucus – semnele clasice ale unei răceli severe.
Ce se întâmplă, de fapt, în nas?
Pentru studiu, cercetătorii au crescut în laborator celule nazale prelevate de la adulți sănătoși. După câteva săptămâni, acestea au format un țesut aproape identic cu mucoasa nazală umană.
Celulele au fost apoi infectate cu rinovirus și analizate în detaliu. Rezultatul a fost clar: nu virusul în sine determină gravitatea bolii, ci reacția organismului la acesta.
De ce unii oameni reacționează mai prost?
Rămâne însă o întrebare importantă: ce anume slăbește răspunsul interferonic la anumite persoane?
Specialiștii spun că pot exista mai mulți factori:
- predispoziția genetică
- prezența altor bacterii în căile respiratorii
- boli cronice sau afecțiuni preexistente
- lipsa unei imunități anterioare
Fenomenul nu este unic pentru rinovirus. Diferențe similare de reacție apar și în cazul gripei, virusului sincițial respirator sau coronavirusului.
Ce înseamnă acest lucru pentru viitor?
Studiul este considerat un prim pas important către tratamente mai eficiente, care ar putea viza direct inflamația și producția excesivă de mucus, nu doar virusul în sine.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pe pacienți reali, descoperirea aduce o perspectivă nouă: sănătatea căilor respiratorii începe chiar din nas.
Citește și: Craiova: Polițiștii ajută persoanele fără adăpost în zilele geroase
