Si pentru ca el sa poata fi cunoscut de oltenii de pretutindeni a aparut si Gazeta de Sud. Pentru a completa paleta valoroasa a celorlalte publicatii craiovene…
In cei 11 ani de existenta, Gazeta de Sud a incercat sa fie, in egala masura, atât un ziar de informatie, cât si unul de analiza. Reporterii ei s-au straduit sa surprinda si sa relateze evenimentele importante, sa identifice problemele dureroase ale cetatenilor, sa monitorizeze activitatile institutiilor publice, sa vegheze la apararea drepturilor cetatenilor si la corecta functionare a justitiei, sa constate si sa mentioneze opiniile cetatenilor. Toate acestea, in limitele posibilitatilor colectivului Gazetei, care, chiar daca n-au fost totdeauna superlative, au fost insa mereu oneste si responsabile.
Analiza evenimentelor si a situatiilor a fost realizata cu precadere in editorialele Gazetei. Comentatorii care au ilustrat aceasta sectiune formeaza un grup de elita, pe care multe ziare ar dori sa-l aiba. Eruditul Octavian Paler, plurivalentul si vulcanicul Stelian Tanase, meticulosul Alin Teodorescu, imprevizibilul argint viu al presei românesti, vesnic tânarul si nelinistitul Ion Cristoiu. Chiar daca opiniile lor n-au fost totdeauna convergente, tocmai acest lucru confera farmecul si valoarea editorialelor. Singur printre profesionisti, m-am simtit mereu stingher. Acest sentiment neplacut a fost, oarecum, atenuat de faptul ca eu nu ma consider editorialist si nici nu cred ca am capacitatile intelectuale care sa ma faca sa aspir la o asemenea onoare. Eu m-am considerat o voce cenusie a unui cetatean absolut anonim, locuind intr-un apartament minuscul dintr-un bloc cenusiu, dintr-un cartier cenusiu al unui oras care se numeste Craiova; oras care, daca s-ar putea debarasa de gropi, de gunoaie, de administratii ineficiente si care, daca locuitorii si-ar putea schimba putin mentalitatile si unele obiceiuri, ar putea deveni ceea ce trebuie si ar merita sa devina. Am vrut sa aduc cuvântul unuia din miile de locuitori ai Craiovei, pentru care stabilirea unui raport echitabil intre venituri si cheltuieli constituie o activitate de cercetare stiintifica extrem de dificila si fara solutii.
Fiind oltean de gradul doi, am cautat sa suplinesc acest imens defect prin incercarile de a cunoaste Craiova, de ieri si de azi. Am strabatut-o pe jos si am descoperit cartiere, case, de un farmec cu totul deosebit; pacat ca nu sunt ocrotite si conservate. Am descoperit o Craiova interbelica rafinata, cu o viata artistica si culturala. Care o situau, din acest punct de vedere, pe unul din primele locuri din tara… Craiova a fost o citadela de românism si de cultura. Craiova a fost un oras cu un suflet mare, pe care azi cu greu il simt. „Craiova e frumoasa pe dinauntru“, spunea Marin Sorescu si avea dreptate. Gazeta de Sud incearca sa patrunda in acest „inauntru“ si uneori reuseste. Dovada si multele comentarii care apar pe site-ul Gazetei pe marginea articolelor publicate. Si, mai ales, emotionantele mesaje ale oltenilor plecati, care fredoneaza inca, uneori in alta limba, „m-a facut mama oltean“.
La acest moment jubiliar, doresc Gazetei viata lunga; cu speranta perversa ca aceasta urare sa fie valabila si pentru mine. Nu pot incheia fara a aduce calde multumiri conducerii Gazetei si distinsilor mei cititori, care m-au suportat cu stoicism, eleganta si politete.
