O vorbă din bătrâni spune că o greşeală recunoscută este pe jumătate iertată. La asta trebuie să se fi gândit şi oamenii de ştiinţă care au demonstrat că sunt suficient de înţelepţi pentru a recunoaşte atunci când se înşală.
„Când gânditul îţi modifică maniera de a gândi este filosofie, când Dumnezeu te face să te răzgândeşti este credinţă. Când faptele te fac să vezi lucrurile într-un mod diferit este ştiinţă“, acesta este motoul unui curent la care par să fi aderat toţi înţelepţii momentului, de la Richard Dawkins, eminent etolog britanic, teoretician evoluţionist şi scriitor ştiinţific, autor al cărţii de referinţă „Gena egoistă“ şi, mai recent, al lucrării „Iluzia numită Dumnezeu“, la psihologul Steven Pinker sau producătorul muzical Brian Eno.
Revista electronică Edge şi-a obişnuit cititorii ca în fiecare an să lanseze câte o provocare oamenilor de ştiinţă. În 2006, întrebarea adresată se referea la cea mai periculoasă idee, în timp ce, în 2007, oamenii de ştiinţă au fost întrebaţi pentru ce ar fi optimişti. De data aceasta, provocarea pentru 2008 a fost ca aceştia să spună în legătură cu ce chestiune şi-au schimbat părerea şi de ce. Obiectivul era acela de a-i determina pe cercetătorii, scriitorii şi oamenii de ştiinţă care accesează regulat site-ul www.edge.org să îşi recunoască într-un fel sau altul propriile greşeli. Sute dintre ei au acceptat invitaţia, dezvăluind o serie de situaţii, care de care mai surprinzătoare şi mai originale.
Greşeli recunoscute
Mark Pagel, biolog evoluţionist la Universitate din Reading, susţine, de exemplu, că discuţiile despre diferenţele dintre rase nu ar trebui să fie un subiect tabu. „Ultimele studii despre genomul uman au demonstrat că între oameni există mari deosebiri de natură genetică. Avem în comun 99,5 la sută din patrimoniul genetic, nu 99,8 la sută, cum s-a crezut până acum. Aceasta este o noutate demnă de luat în seamă, dacă ne gândim că asemănarea cu cimpanzeii este de 98,5 la sută. Indiferent dacă ne place sau nu, între fiinţele umane există diferenţe care pot corespunde vechilor categorii de „rase“. Asta nu vrea să însemne că un grup este superior altuia, ci doar că este normal să vorbim de diferenţe genetice între populaţii“. Pentru psihologul Steven Pinker, care astăzi este profesor la Harvard, a sosit momentul să ne schimbăm părerea cu privire la evoluţia umană. Până nu cu mult timp în urmă, oamenii de ştiinţă susţineau că omul s-ar fi izolat de procesul de selecţie naturală şi că evoluţia sa s-ar fi oprit. Lucrurile nu mai stau tocmai aşa. „Noile studii au demonstrat că mii de gene, probabil chiar 10 la sută din genomul uman, a suferit recent diverse modificări, o selecţie care ar putea să fi accelerat mutaţiile în ultimele mii de ani“.
O lume dominată de masculi
Pentru Helena Cronin, filosof la London School of Economics, de vină pentru faptul că lumea pare a fi dominată de bărbaţi nu este doar o anumită discriminare sau fel de fel de diferenţe de gusturi, temperament şi talent, ci şi o mai mare uniformitate în rândul doamnelor. „Bărbaţii, ca şi grup, prezintă o mai mare varietate decât femeile. Asta înseamnă că între bărbaţi există mai multe elemente cu un coeficient de inteligenţă mai scăzut, însă şi mai mulţi laureaţi cu premiul Nobel“, a spus Cronin. Pentru Dawkins, faptul că oamenii de ştiinţă îşi pot schimba părerea şi că sunt capabili să recunoască asta este mai mult decât satisfăcător. Mai mult chiar, acest lucru le face onoare, după cum a scris Dawkins pe site-ul organizaţiei fondate şi conduse de omul de cultură John Brockman, pentru că, altfel, iar s-ar spune că oamenii de ştiinţă sunt „inflexibili, rigizi şi dogmatici“.
