Orașul Drobeta Turnu Severin, ce și-a primit numele de la maiestuoasele ruine ale Cetății Severinului, este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu. Povestea sa, care a început să se scrie cu mulți ani în urmă, continuă și astăzi. Proiecte noi se creionează, iar altele se finalizează.
Oraș „de negoț“ pe Dunăre, Drobeta Turnu Severin a ajuns până în preajma anului 1900 unul dintre orașele moderne ale României. Cu străzile sale largi, ce cad perpendicular pe Dunăre sau merg paralel cu bătrânul fluviu, urbea încântă și astăzi călătorul însetat de cunoașterea istoriei. Vechiul – reprezentat fie de Castelul de apă, fie de clădirile unor instituții de învățământ cu o istorie bogată în spate, fie de ruinele unor civilizații trecute, se îmbină cu noul.
Pornim pe străzile orașului și ne oprim deseori pentru a admira edificiile impunătoare. Pe bulevardul Carol I, la nr. 4, ne încântă cu arhitectura sa Palatul Cultural „Theodor Costescu“. Istoria acestei bijuterii arhitecturale începe să se creioneze odată cu alegerea lui Theodor Costescu în fruntea Societății „Teatrul Orașului Turnu Severin“, în jurul anului 1912. Se pare că primarul de atunci al urbei, Constantin Gruescu, a obţinut locul pentru construcția palatului cu titlu gratuit de la Divizia I a Armatei Române, ajutat şi de generalul Averescu. Lucrările de construcție a palatului destinat teatrului au început în 1913. În timpul războiului, acestea au fost sistate. Mai apoi, după înfăptuirea României Mari, Theodor Costescu şi-a reluat preocupările ce-i fuseseră întrerupte de anii războiului. Îi lipseau însă fondurile. S-a văzut nevoit să recurgă la numeroase împrumuturi de la oamenii cu bani ai localității, primind împrumut până și de la Banca Națională a României pentru a duce la bun sfârșit construcția. A făcut chiar un gest demn de urmat. Pentru a vedea Palatul Cultural dat în folosinţă, Costescu a luat tabla de pe propriile case şi a acoperit clădirea.
Palatul Cultural Theodor Costescu și-a început activitatea în teatru în anul 1924 – anul inaugurării sale. Planurile arhitecturale au fost opera arhitectului Grigore Cerchez, care a reușit să proiecteze înlăuntrul său mai multe săli având destinația de bibliotecă, un cinematograf, un restaurant, dar și câteva săli care au format vreme de câțiva ani Muzeul „Dr. C.I. Istrati“, o sala de teatru și una de festivități.
Tot în 1924, I.G. Bibicescu, fost guvernator al Băncii Naționale, face o donaţie de 20.000 de volume, cu o vechime considerabilă, bibliotecii din cadrul palatului.
Un teatru redat publicului
Astăzi, palatul, care ani buni a îmbrăcat haina gri a nepăsării și degradării, își recapătă strălucirea de altădată grație proiectului de reabilitare prin Programul operațional regional 2007-2013.
„Sperăm să fie finalizat la sfârșitul anului, atunci când este și termenul-limită, putând să-l redăm astfel circuitului turistic. Palatul cultural are foarte multe încăperi, așa că poate fi folosit pentru tot felul de activități culturale. Este necesar nu pentru noi, cei care reprezentăm temporar Severinul în anumite funcții, cât mai ales pentru generațiile viitoare să reînviem cultura, care, cu regret o spun, a cam dispărut. Odată cu inaugurarea palatului cultural la sfârșitul acestui an, cred că ne putem pune foarte serior problema înființării unei trupe de teatru. Cred că aceasta va fi provocarea cel puțin din punct de vedere cultural pe anul următor“, a precizat Daniel Cîrjan, viceprimarul municipiului Drobeta Turnu Severin.
Fără gaz metan, dar cu asfalt
Până când viața culturală din Drobeta Turnu Severin va reînvia, problemele actuale dau mari bătăi de cap autoritîților locale. Dorinţa dintotdeauna a locuitorilor din Drobeta Turnu-Severin de a fi conectaţi la o reţea de gaze părea că era pe cale să se împlinească în 2008. Numai că visul frumos s-a năruit atunci când severinenii au fost nevoiţi să aleagă între două elemente vitale civilizaţiei: drumuri asfaltate sau gaz metan. Firma care instala conductele a întârziat lucrările, aşa că primăria a început să repare străzile, pentru că primise bani europeni şi îi putea pierde dacă nu trecea la treabă. Acum, asfaltul nu mai poate fi stricat, aşa cum prevede contractul cu Uniunea Europeană.
„Erau termene foarte clare, foarte stricte, foarte strânse privind asfaltarea. Aceia care au fost desemnați prin licitație să realizeze această lucrare de asfaltare trebuia să o efectueze într-un termen anume. Nu s-a putut merge în paralel cu aducțiunea cu gaze și asfaltarea. S-a renunțat la aducțiunea de gaze, căci exista riscul ca asfaltarea pe fonduri europene să nu se realizeze și atunci se pierdeau 24 de milioane de euro“, a precizat viceprimarul Daniel Cîrjan.
Fără căldură în calorifere
O reţea de gaz funcţională în tot oraşul Drobeta-Turnu Severin este absolut necesară, în condițiile în care furnizorul de energie termică, Termo, care face parte din Regia de Activități Nucleare, a intrat în insolvență. Căldura din caloriferele severinenilor depinde acum de banii de la guvern.
„La nivelul municipiului este o mare problemă cu încălzirea. În această iarnă, populația se va încălzi prin intermediul celor de la Termo, numai dacă în urma rectificării de buget se vor aloca banii necesari în acest sens de la Guvernul României. Rezolvare trebuia găsită mai demult, și cu regret o spun, trebuia să avem o alternativă pentru încălzirea municipiului, nu să stăm la mila guvernului. Nu mai are nici un rost acum să aruncăm vina de la unul la altul“, a spus viceprimarul Daniel Cîrjan.
Soluția trebuie găsită, iar proiectele care o vizează trebuie să se concretizeze. „O provocare pentru Drobeta Turnu Severin este să găsim și o soluție legală pentru ca furnizorul de gaze în Drobeta Turnu Serverin să aibă acces la întreaga populație. În licitația din acest moment, în procedură de evaluare este realizare unei termocentrale care să funcționeze pe gaze, cu termen de realizare anul viitor, astfel încât începând cu iarna următoare să avem măcar doi furnizori de energie termică, dând posibilitatea populației de a alege“, a precizat Daniel Cîrjan, viceprimarul municipiului Drobeta Turnu Severin.
Până când proiectele se vor concretiza, până când banii de la guvern vor veni, locuitorii din Drobeta Turnu Severin încearcă să găsească soluții alternative de încălzire.
Crearea de locuri de muncă, o prioritate
Prioritară este pentru municipalitate și crearea de noi locuri de muncă prin atragerea de investitori, în condițiile în care în acest an au fost disponibilizate încă 1.525 de persoane. „Prioritatea absolută, indiferent cine va fi primar în viitor, va fi găsirea de variante de a acorda facilități fiscale pentru a se atrage investitori, pentru a se crea locuri de muncă. Vor fi programe europene care începând cu toamna aceasta se vor axa pe proiecte economice. Important este să găsim variante concrete pentru a facilita accesul investitorilor în municipiul Drobeta Turnu Severin“, a mai precizat viceprimarul Daniel Cîrjan.
Dincolo de fascinanta istorie a Severinului, de frumusețea locurilor și a clădirilor vechi, Drobeta Turnu Severin este orașul care luptă cu armele pe care le are ca să câștige statutul de oraș european, modern.
