Sute de hectare de teren arabil inundate, zeci de gospodării şi locuinţe afectate, fântâni compromise sunt urmările ploilor de la sfârşitul săptămânii trecute. O altă nenorocire ne poate lovi în orice moment, având în vedere defrişările masive care au avut loc în majoritatea localităţilor doljene, lipsa unor gropi ecologice pentru depozitarea gunoaielor în mediul rural, dar şi indiferenţa autorităţilor locale şi a oamenilor. În această primăvară, patru valuri de viitură s-au abătut deja peste Dolj. Mulţi oameni trăiesc cu speranţa ca promisiunile autorităţilor pentru soluţionarea problemelor digurilor să nu fie doar electorale, ci reale, iar investiţiile făcute pentru elaborarea hărţilor de risc şi hazard să fie folositoare, să prevină eventuale inundaţii.
Începutul lunii mai a fost capricios. Judeţul Dolj, alături de Mehedinţi şi Gorj au fost grav afectate de ploi torenţiale. Râurile au ieşit din matcă, digurile au cedat, apa s-a scurs de pe versanţi şi a pătruns în curţile şi casele oamenilor. Pagubele sunt mari, iar investiţiile pentru realizarea lucrărilor pentru apărare în caz de inundaţii – întărirea digurilor, lărgirea albiilor râurilor – se ridică la zeci de milioane de lei. Nu este însă suficient. Este nevoie, dincolo de toate, de schimbarea mentalităţilor, de conştientizarea autorităţilor locale ca o dată pentru totdeauna astfel de lucrări să fie realizate înainte ca alte nenorociri să se abată asupra judeţului. Doar în Dolj, de exemplu, concluziile sunt îngrijorătoare. Au fost inundate 312 gospodării, un dispensar, 2.444 de hectare de teren agricol, 440 de hectare de păşuni, străzi, 22.327 de kilometri de drumuri comunale, 11 poduri şi podeţe, 30 de fântâni, sere pe o suprafaţă de 250 de metri pătraţi. „Am avut parte de o vreme foarte capricioasă, cu variaţii de temperatură. Suntem în al patrulea val de viitură din această primăvară extrem de capricioasă, cu precipitaţii abundente. În Mehedinţi, de exemplu, în perioada 3-5 mai, media precipitaţiilor acumulate a fost 50 – 70 de litri pe metrul pătrat, culminând la staţia Gvardiniţa, unde s-au înregistrat 86 de litri pe metrul pătrat. O situaţie la fel de gravă am înregistrat-o şi în Dolj, în satul Cleanov, unde şi configuraţia terenului favorizează scurgerea apei de pe versanţi. Râul Desnăţui s-a revărsat dinspre Mehedinţi, s-a propagat spre aval, către Cleanov. În cursul ei, apa a angrenat crengi, buşteni, care au format adevărate blocaje în dreptul podurilor şi podeţelor. Din cauza debitului mare, apa a deversat, inundând gospodării, anexe gospodăreşti, fântâni, drumuri şi chiar şi locuinţe. Imediat cum apa a început să se retragă, echipe de la ISU Dolj şi de la Administraţia Bazinală de apă au intervenit cu utilaje din dotare pentru evacuarea apei în exces. A fost nevoie de 2.600 de saci umpluţi cu nisip, de folie de polietilenă pentru eliminarea neetanșeităților, apoi formarea unor rigole de scurgere şi eliminare a apei în exces de pe zonele depresionale, acolo unde aceasta s-a acumulat. Toţi cei afectaţi vor primii ajutoare pentru refacerea pagubelor suferite. Pentru a analiza cele întâmplate, s-a solicitat Administraţiei Bazinale de Apă Jiu să identifice soluţiile tehnice pentru lucrările necesare ce trebuie realizate în zonele afectate de inundaţii, să evalueze costurile. Pentru satul Gvardiniţa, va fi alocată suma de 6,5 milioane de lei pentru amenajarea cursului de apă (lucrări de regularizare, apărări de mal etc.), pentru satul Cleanov – 6 milioane de lei, mai sunt două lucrări în zona localităţii Corcova – 4 milioane de lei şi Broşteana – 3,5 milioane de lei, în total 20 de milioane de lei“, a precizat Mihai Palaşcă, director tehnic Exploatare Lucrări Hidrotehnice Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu.
Toate aceste pagube au fost cauzate de faptul că, de-a lungul anilor, în aceste zone nu au fost efectuate lucrări ample, ci doar de întreţinere a albiilor, diguri nu există, malurile au cedat şi apa a pătruns în gospodării. Potrivit reprezentanţilor ABA Jiu, linia malurilor a fost deja refăcută, însă nu este suficient. Este nevoie de lucrări de amploare. Mai grav este faptul că, în perioada următoare, meteorologii prognozează ploi.
Hărţile de hazard şi risc folosesc la prevenirea pagubelor materiale sau umane în caz de inundaţii
Potrivit specialiştilor de la ABA Jiu, în sprijinul celor responsabili cu monitorizarea şi prevenirea inundaţiilor vor sta şi hărţile de risc şi hărţile de hazard, care au fost elaborate şi finalizate de curând, mai precis la sfârşitul lunii martie. Hărţile de hazard ajută practic în completarea planurilor locale de apărare în caz de inundaţii, afişând benzile de probabilitate, oferind informaţii cu privire la viteza apei, adâncimea, dar şi obiectivele ce pot fi luate pentru prevenirea pagubelor materiale sau umane. Toate aceste hărţi au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Hărţile de hazard la inundaţii prezintă extinderea zonei inundate, specifică debite cu diferite probabilităţi de depăşire. Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii se bazează pe hărţile de hazard şi pe analiza datelor privind elementele expuse hazardului şi a vulnerabilităţii acestora. Acestea au fost elaborate pentru trei scenarii de inundabilitate: scenariul cu probabilitate mică (pentru debite maxime cu probabilitate de depăşire 0,1% – respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 1000 de ani); scenariul cu probabilitate medie (pentru debite maxime cu probabilitate de depăşire 1% – respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 100 de ani); scenariul cu probabilitate mare (pentru debite maxime cu probabilitate de depăşire 10% – respectiv inundaţii care se pot produce o dată la zece ani). Scopul hărţii de hazard: suport decizional, întocmirea planurilor de management la inundaţii, conştientizarea populaţiei, dar şi alte scopuri cu caracter general. Harta însă nu oferea gradul de precizie necesar proiectării unor construcţii, mai ales a celor de tip industrial, drumuri, staţii de tratare/epurare etc.
Există puncte critice de risc în Dolj
Probleme în judeţul Dolj există în multe localităţi, puncte critice de risc la inundaţii există pe râul Raznic, între localităţile Greceşti-Breasta. „Au demarat lucrări de amenajare a acestui curs de apă. Este un proiect pe cofinanţare pe fonduri externe de coeziune. Tot pentru apărarea împotriva inundaţiilor a fost prinsă şi zona Rovinari-Văleni de pe râul Jiu. Anual facem lucrări pe cursul de apă pentru sporirea capacităţii sau menţinerea de preluare şi transport a debitelor. Alt punct critic există şi de-a lungul cursului râului Teslui. Este foarte grav să te prindă o viitură chiar în timp ce tu realizezi lucrări. Inundaţiile se produc şi ca urmare a unor ploi abundente, a băltirilor de apă sau scurgerii apei de pe versanţi. Un exemplu în acest sens este în zona Mischii, sat Motoci, unde au venit torente de pe coastă, podeţele nu au făcut faţă cantităţii de apă, iar aceasta a pătruns în gospodării şi în locuinţe. Aceste inundaţii au fost cauzate şi de defrişările masive ale versanţilor, unde pe vremuri erau livezi. Apoi, albiile râurilor trebuie permanent curăţate, iar oamenii trebuie să înţeleagă că este interzisă depozitarea gunoaielor pe cursurile de apă sau depozitarea oricăror deșeuri în locuri neamenajate. În plus, şi administraţiile locale au un rol hotărâtor. Acestea trebuie să gestioneze rigolele de scurgere din faţa gospodăriilor, care trebuie curăţate de vegetaţie, altfel ele nu îşi ating scopul. În Mehedinţi, de exemplu, rigolele stradale au fost realizate greşit, în contrapantă, cu cota mai înaltă spre drum şi mai joasă spre gospodăriile oamenilor“, a adăugat Mihai Palaşcă.
De la inundaţiile din 2006, breşele au fost închise
Am dorit să aflăm şi ce s-a realizat de la inundaţiile devastatoare care au avut loc în localităţile doljene situate de-a lungul Dunării, din 2005, 2006. În prezent, debitul Dunării este ridicat, însă, potrivit specialiştilor, nu există nici un risc, mai ales că de pe 13 mai, nivelul apei va scădea considerabil. „Riscul la inundaţii nu poate fi eliminat 100%. Aşa cum ştiţi, inundaţiile din 2006 au fost provocate de acea breşă naturală care s-a format în digul longitudinal de la Dunăre, în urma căreia s-a produs inundarea localităţilor Ghidici, Rast, Bistreţ. Acele inundaţii catastrofale au dus la măsuri extreme, de strămutarea satului Rast. Ulterior, digul de compartimentare dintre cele două incinte Ghidici – Rast – Bistreţ şi Bistreţ – Nedeia -Jiu a cedat, apa a inundat şi cea de-a doua incintă, provocând inundaţiile de la Plosca, Măceşu de Jos şi localităţile din aval, până când s-a permis formarea acelor breşe controlate, care au fost posibile doar după ce Dunărea s-a retras. Între timp, s-au închis breşele. Apoi, lucrările cu rol de apărare-diguri, baraje au fost preluate de noi de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Dolj în urmă cu doi ani, prin hotărâre de guvern. Executăm lucrări de întreţinere a covorului vegetal, completări de terasamente, lucrări specifice de întreţinere a digurilor. Avem două formaţii care acţionează pe digurile de la Dunăre pentru a le menţine într-o stare bună, întreţinerea digurilor astfel încât în situaţii de viituri să funcţioneze la parametrii la care au fost proiectaţi. A existat apoi un proiect cu o echipă olandeză, s-a studiat posibilitatea de a răspunde la trei provocări: apărarea împotriva inundaţiilor în Lunca Dunării, protecţia mediului şi practicarea agriculturii. Sunt soluţii, este în studiu un proiect la nivel naţional pentru amenajarea Luncii Dunării pentru amenajarea unor diguri potcoavă, a unor diguri de contur ale localităţii, să se permită efectuarea unor inundaţii controlate. Deciziile vor fi luate de Ministerul Mediului. Breşa care s-a format natural lângă s-a închis cu un sistem de zid de palplanşă metalică, încastrat în pământ. Nu are cum să mai cedeze. Există în continuare puncte mai sensibile pe cursul Dunării pe care le ţinem în control. Avem, de asemenea, o serie de măsuri, dezvoltarea de noi lucrări, se întocmesc studii de fezabilitate, proiecte“, a concluzionat directorul tehnic ABA Jiu.
Şi autorităţile locale au un rol hotărâtor, sunt responsabile de întreţinerea şanţurilor din faţa gospodăriilor, dar şi a porţiunilor situate de-a lungul râurilor, porţiuni necadastrate. Cursurile de ape mici, pâraie creează până la urmă probleme mari. Este foarte important însă ca şi oamenii din localităţile cu risc de inundaţii să fie responsabili, să-şi cureţe şanţurile de scurgere a apei pentru ca apa să nu le pătrundă în gospodării.
